‘Franţa trebuia să-i protejeze pe harki, ceea ce nu a făcut. Franţa poartă această răspundere în faţa istoriei şi aceasta este responsabilitatea pe care am venit să o recunosc aici’, a declarat Sarkozy într-un discurs la Perpignan, în sudul Franţei.
‘Franţa trebuie, aşa cum a făcut-o mereu, să îşi privească propria Istorie în faţă şi să îşi asume greşelile pe care le-a comis. În acest caz, nimic nu poate explica sau scuza abandonarea celor care au ales Franţa’, a insistat preşedintele.
Recunoaşterea răspunderii pe care o poartă statul francez în abandonarea combatanţilor ‘harki’ este principala revendicare a foştilor membri ai serviciilor auxiliare ale armatei franceze în Algeria şi a descendenţilor acestora, o comunitate de circa 500.000 de persoane.
La 9 martie, Nicolas Sarkozy a recunoscut înaintea reprezentanţilor comunităţii ‘nedreptăţile’ împotriva acesteia de care s-au făcut vinovate autorităţile franceze şi a recunoscut că Franţa are ‘o datorie’ faţă de ei.
Adversarul său la alegerile prezidenţiale de la 22 aprilie şi 6 mai, socialistul Francois Hollande, s-a angajat la 6 aprilie să ‘recunoască’ răspunderea Franţei în ‘abandonarea comunităţii harki’ dacă va fi ales.
Omagiul adus acestei comunităţi are şi raţiuni politice. El i-ar putea influenţa şi pe repatriaţii francezi din Algeria, ‘picioarele negre’ (‘pieds noirs’), comunitate estimată la 3,2 milioane de potenţiali alegători, care au votat, în majoritate, în favoarea lui Sarkozy în 2007.
În urma acordurilor de la Evian din 18 martie 1962 care au pus capăt războiului, după ce armata franceză s-a retras din Algeria, între 55.000 şi 75.000 de ‘harki’, potrivit istoricilor, au fost abandonaţi în această ţară, căzând pradă unor represalii sângeroase. Circa 60.000 au fost primiţi pe teritoriul francez şi adăpostiţi în tabere improvizate în sudul ţării.
















































