Iuliana Ciugulea: „Am puțini prieteni. Poate atât merit”

Și nu e de mirare într-o lume tot mai superficială. În plus, nici pe Internet nu găsești mare lucru despre biografia, cariera scenică sau preocupările sale media. Tocmai de aceea, Q Magazine vă propune povestea unui om deosebit – un spirit don quijotesc și o prezență agreabilă, pe cât de discretă, pe atât de tonifiantă în viața culturală autohtonă.

„Povestea mea ar putea începe așa. Sunt crescută de părinți simpli, muncitori, îndrăzneți, care, în afară de iubire, mi-au insuflat încrederea că pot să-mi depășesc condiția. Ambiția am învățat-o după un șir de lecții amare. Umilințele m-au făcut să-mi ridic privirea din pământ. Nici acum nu știu cum m-am hotărât să dau la Teatru. Poate pentru că era cel mai îndrăzneț vis pe care îl aveam atunci. După aceea a urmat concursul în București, la Teatrul Odeon. Apoi altă dorință: Bulandra. Iar la 38 de ani am avut alt vis, dar nu ultimul: televiziunea. Pro TV – reporter – prezentator – realizator – producător. În presă am luat Marele Premiu APTR cu emisiunea «Travelling circular». Pare ușor când descrii totul în trei cuvinte, însă e vorba de ani și ani de muncă. Concluzia este una singură, aceea că poți reuși în orice domeniu. Ai nevoie doar de perseverență, rezistență și un pic de cameleonism. Important este să alegi corect și să fii pregătit mereu să o iei de la capăt.

O lecție de viață

Primăvara pun roșii în grădină. Le sădesc cu grijă și cu dragoste. Le ud, le îngrijesc și aștept să le văd cum se apleacă obosite sub greutatea roadelor. De multe ori se întâmplă să le găsesc pălite de căldură sau sufocate de buruienile care le înconjoară. Le copilesc, le leg de araci. Într-un sfârșit, cele care sunt puternice, soiul bun, îmi dau roșii mari și gustoase. Roșii care mă hrănesc. Gustul lor îmi va rămâne în cerul gurii până la primăvara următoare, când o iau din nou de la capăt. Asta e lecția pe care ne-o sugerează tot timpul viața. Așa și cu mine. Dacă stau și mă gândesc, n-am prins rădăcini într-un loc anume, ci, dimpotrivă, m-am înrădăcinat în viață.

Întâlniri providențiale

Sunt omul întâlnirilor de care am avut parte. Părinții mei, învățătoarea mea, profesorii mei. Întâlnirile pe care le-am provocat, băieții mei: Tavi și Călin. Apoi profesia și cei de la care am învățat-o: Adrian Sârbu, Ducu Darie, Andrei Șerban și mulți alții. Oameni lângă care am stat puțin, însă suficient cât să mă inspire și să mă incite: Zeffirelli, Jeremy Irons, Nina Cassian, Pavarotti, Gheorghe Dinică, Florian Pittiș, Ștefan Iordache, Mariana Mihuț. Sunt atât de mulți… În schimb, prietenii sunt puțini. Poate atât merit. Dar îi am.

Îmblânzirea „bizonului”

Sunt doar de 12 ani în presa culturală. Știu multe, prea multe pentru a nu parafraza o replică celebră; Cultura în România este sublimă, dar… Din păcate, cei care o manageriază au transformat-o într-o afacere personală. Poate sună cam pășunist, dar știu că va veni și ziua în care, prin rezistență și perseverență, vom reuși să scăpăm Cultura de dăunători. Știu asta pentru că există un public de nișă consecvent. Aș spune că a venit vremea să ne spargem și noi în figuri, ciudații și nebunii media, să fim cool, să investim muncă și timp, și bani în emisiuni culturale cu rating mic. Toate acestea spre disperarea «bizonului», care, cum spunea cineva, după o săptămână de tras la jug, nu vrea, dragă, cultură, vrea divertisment, vrea filme cu bătăi, mici și semințe. Nu vrea, dragă, să te vadă pe tine cum pui întrebări deștepte unor artiști «scorțoși». Da, domnule GURU, așa este, dar eu, încăpățânata, vreau să îmblânzesc «bizonul». Să lucrăm împreună ogorul care, în cele din urmă, va trebui să dea roade. Ce, încă n-ați aflat că vine criza alimentelor? Să vedeți atunci… Culturi!

Every story needs an (happy) end

Povestea mea s-ar putea încheia așa. Dacă la 50 de ani am fost invitată să fiu parte dintr-un proiect nou, să fiu rădăcină de Digi 24, atunci aștept cu nerăbdare să înfloresc din nou, să fiu viță-de-vie, să fiu strugure de toamnă, să amețesc încă o dată, pentru că, așa cum am mai spus, important în viață este să alegi corect și să fii pregătit să o iei mereu și mereu de la capăt.”

Iuliana Ciugulea, carte de vizită

Absolventă de IATC, clasa Actorie. A jucat 12 ani la Odeon, iar în prezent poate fi urmărită în spectacolele de la Bulandra. Este căsătorită cu actorul Claudiu Stănescu (Teatrul Bulandra) și are doi copii – Octavian (24 de ani) și Călin (19 ani). Filmografie: François Villon – Poetul vagabond (1987), Talisman (1998), Phantom Town (1999). În zona media a lucrat la Pro TV între 1999 și 2003. Între 2003 și 2006 a colaborat cu TVR, unde a realizat două emisiuni, printre care „Travelling circular” (pentru care a primit un premiu APTR). De-a lungul anilor a făcut interviuri cu Franco Zeffirelli, Luciano Pavarotti, Jeremy Irons, Judy Dench, Armand Assante, Billy Zane, Gheorghe Dinică, Ștefan Iordache, Florian Pittiș, Colea Răutu, Dina Cocea, Tamara Buciuceanu, Mariana Mihuț, Irina Petrescu, Victor Rebengiuc, Alexandru Tocilescu, Mircea Albulescu, Mircea Daneliuc, Draga Olteanu, Alexandru Darie, Șerban Ionescu etc. A colaborat cu Realitatea TV în 2006 pentru campania Realitatea cultural, iar în 2007 a lucrat pentru Good life Channel, unde avea o emisiune zilnică. A gândit și regizat numeroase proiecte, precum o serie de emisiuni la New York, cu românii din diaspora sau Istoria Loteriei Naționale. De curând este membru în Comitetul Director al Radioului. La Digi 24 realizează „Conversații esențiale” și prezintă emisiunea „Digicult”.