Ion Predescu, judecător al CCR: Publicarea eratei a fost o decizie politică. E de neînchipuit aşa ceva

 Acesta s-a referit la precizarea trimisă luni de CCR către Guvern, prin care arată că, dintr-o ”eroare materiala”, un paragraf care menţiona faptul că listele electorale permanente îi cuprind pe toţi românii cu drept de vot, inclusiv cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, nu a fost introdus în decizia luată vineri.

Paragraful respectiv a fost agreat ca parte din decizia finală a celor 9 judecatori CCR. Pentru a putea trimite noua precizare privind paragraful, către Guvern şi Monitorul Oficial, a fost nevoie de obţinerea unui consimţământ al cvorumului CCR. Decizia a fost luată prin acordul a cinci judecători ai CCR.

“Decizia se discută cum e redactată şi se publică după ce a fost discutată, dezbătută şi acceptată de cei care au luat parte la deliberări şi au adoptat acea hotărâre. Tot ei pot face modificări, mă înţelegeţi. Fără altul, fără unu nu se poate. Au fost opt sau nouă, nu pot face modificări doi. Acesta este principiul, aceasta este regula fundamentală. Cine a facut-o? Publicarea eratei a fost o decizie politică”, acuză Predescu.

În opinia sa, această erată nu trebuia publicată. ”Monitorul Oficial trebuia să ştie lucrurile astea şi să nu publice. Tot cei nouă trebuiau să completeze, să adauge. Aceea e hotararea Curţii Constituţionale, aceea e legea adoptată de Curtea Constituţională. Cum să o modifice unul sau doi sau trei? E de neacceptat, e de neînchipuit aşa ceva. Dacă s-a întâmplat, eu nu ştiu ce s-a întâmplat. Dacă s-a întâmplat aşa ceva, că au adăugat, au scos, au modificat ceva sau au dat alt sens, au interpretat, vedeţi, sunt atâtea modalităţi. Dacă cineva, unul, doi trei, în afară de toţi cei care au făcut, nu e valabil domnule, să ne înţelegem”.

Predescu mai susţine că acelaşi număr de judecători care a participat la luarea deciziei trebuiau să fie prezenţi la redactarea eratei: ”Nu intotdeauna sunt prezenţi toţi cei 9 la procese, la şedinţele de judecată. Şi dacă s-a dezbătut şi s-au acceptat considerentele şi au considerat ca atare, nu le poate modifica dacă a săvârşit o greşeală, o interpretare, o redactare, exprimare, care a dat alt sens sau un sens incomplet. Tot plenul care a luat parte la dezbatere sau adoptarea lui şi publicarea, tot acelaşi plen, adică tot acelaşi număr de judecători care au luat parte, tot ei pot corecta, tot ei pot face corecturile, modificări, completări”.

“O decizie adoptată nu o pot modifica decât toţi cei nouă. Asta este. Nu pot modifica nici opt măcar. Trebuie să se întrunească cei nouă şi în acord cu votul se hotărăşte. Eu am fost sunat de cei doi colegi ai mei Tudorel Toader şi Acsinte Gaspar care erau stupefiaţi şi ei de această erată. Nu ştiu exact cine a hotărât şi cine a semnat şi le-a trimis, cine a hotărât, cine a semnat, cine a dispus trimiterea, cine a răspuns, cui au solicitat să consemneze, dacă au cerut ăia de la Monitor, cine a raspuns la asta, şi asta o vom face, o vom cerceta, o vom stabili. S-ar putea sa ne întâlnim săptămâna viitoare, până în 31, dacă nu, sigur se va dezbate pe 31”, a continuat judecatorul CCR.

”Să ne înţelegem, e un act public, o hotărâre, o decizie a Curţii? Este! Este un act al autorităţii publice de stat? Este! S-a publicat în Monitorul Oficial ca atare? S-a publicat! Păi cine să-l modifice? Decât tot autoritatea, în condiţiile în care l-a adoptat. Este? Păi ce vrei mai logic? Nu? Păi, ce Dumnezeu! Adică ce, adoptăm şi… unde, la poştă? Ăla pe drum care-o primeşte? Sau ăla care o primeşte pentru redactare face el altceva? Sau cum? Îi dă alt număr? Îi dă alt conţinut? Păi cum se cheamă o asemenea societate? Mai e stat de drept? Ce sa mai vorbim… Că de aia mă şi enervează… Mă deranjează, mă supara. Nu, domnule, astea sunt lucruri urate, grave, foarte grave!”, a incheiat acesta.