Marius Sala – De ce am devenit lingvist?

Director al Institutului de Lingvistică „I. Iordan-Al. Rosetti” şi vicepreședinte al Academiei Române, s-a remarcat prin cariera de peste 60 de ani dedicată studiului limbilor, aducând contribuţii semnificative atât în ceea ce priveşte Istoria Limbii Române, cât şi Lingvistica Generală.

Ce este numele de academician? Un cuvânt ca oricare altul. Nu se recunoaște în această postură şi nu răspunde ori de câte ori încerci să-l strigi „Domnule academician”.

AM VRUT SĂ FIU FOLCLORIST
Ce roman a mai fost şi viaţa lui! Pe bunicul, citind și scriind la masa lui de lucru, l-a păstrat întotdeauna în gândurile sale. Era preotul și învățătorul satului Vașcău din județul Bihor, iar peste toate acestea era un foarte bun folclorist. „Am văzut că există un om care stă la masă toată ziua, scrie și citește”. Cu timpul, dorind să-i calce pe urme, și-a construit o bibliotecă la fel de frumoasă, cu etichete și cărți așezate în ordine alfabetică.
Întâmplarea, cuvânt revendicat din limba latină („ceea ce citesc prezicătorii în astre”), a făcut ca pasiunea pentru folclor a lui Marius Sala să-l aducă tocmai la București, unde un prieten profesor îl luase cu împrumut de la tatăl său, să-l învețe carte. „Dar la București folclorul nu însemna ce citisem eu în biblioteca bunicului sau la liceul din Beiuș. Se făcea un fel de folclor muncitoresc. Nu m-a atras. Și în acest context am ajuns pe mâna lingviștilor”.

CEI DOI STÂLPI AI ÎNȚELEPCIUNII
Profesorii lui Marius Sala au fost oameni pe care studentul i-a idolatrizat, unii dintre ei ajungând, mai târziu, să-l urască. „Primul mare profesor al meu a fost Alexandru Graur. M-a învățat să văd cum evoluează limba. Asta m-a pasionat. Când am împlinit 50 de ani, am scris un articol în România Literară: «Marius Sala, 50», unde povesteam scenele în care mă duceam după el și cum și-a dat seama, de atunci, că voi face lingvistică”.
În anul al doilea de facultate a făcut cunoștință cu primul dintre cei doi mentori ai săi, lingvistul Iorgu Iordan. Pasiunea pentru istoria cuvintelor l-a făcut să se remarce în fața directorului Institutului de Lingvistică, Dimitrie Macrea, care l-a și invitat să lucreze acolo. Anul viitor se împlinesc 60 de ani de când face şi desface cuvinte, în acelaşi loc.
La institut l-a întâlnit pe Alexandru Rosetti. De la acesta a împrumutat curiozitatea de a afla totul, iar discipolul a reușit de multe ori să-și surprindă maestrul, pe care l-a şi întrecut în cele din urmă.

UN ARTICOL SCRIS DIN ÎNTÂMPLARE
Nu a avut niciodată o viziune în ceea ce îl priveşte. „Nu îmi doream decât să fac bine ce fac. Nu puteam la vârsta de 25 de ani să spun că voi deveni academician”. În timpul unui seminar, o studentă, la fel de silitoare precum fusese și el cândva, a pus o întrebare referitoare la posibilitatea explicării rotacismului în limba română la fel ca în alte limbi, despre care aflase la cursul de lingvistică. Pentru acest răspuns a lucrat o săptămână. „A fost cea mai fantastică săptămână din viața mea. Cred că am dormit patru ore pe noapte atunci, dar am găsit răspunsul la întrebare. „Este cea mai bună contribuție a mea la istoria limbii române: rotacismul în limba română”.

CONTRIBUŢII ŞTIINŢIFICE
„Sunt un produs al Şcolii Lingvistice româneşti”, spunea Sala într-un discurs mai vechi. În primii zece ani de activitate s-a ocupat numai de dialectologie, având o contribuţie importantă la Atlasul Lingvistic Mediteraneean. Apoi, împins de curiozitate, a intrat în laboratorul limbii, scriind astfel prima sa carte, care a fost distinsă cu Premiul Academiei Române, „Contribuţii la fonetica istorică a Limbii Române”. Pasionat şi de lingvistica hispanică, a câştigat, în 1975, Premiul Centenarului Academiei Mexicane cu lucrarea „El léxico indígena del español americano. Apreciaciones sobre su vitalidad”.

90% SUNTEM INCULȚI
Când vine vorba despre limba română, Marius Sala știe să fie tranșant. Nu l-au preocupat niciodată greșelile care apar în limbă: „Le constat, constat prezența lor, însă nu sunt un purist”. Deși era previzibil, Marius Sala mărturisește sub aura teluricului că nu a avut niciodată ambiția de a ști toate cuvintele din limba română. Este dezamăgit atunci când unele evenimente, cum este Ziua Limbii Române (31 august), nu sunt sărbătorite aşa cum se cuvine. „Este o eroare și îmi permit să spun că și Academia a făcut greșeala că nu a organizat nimic”. Ca lingvist, semnificațiile istorice ale limbii române, invocate azi, i se par „sforăituri”. „Cine să facă lucrul acesta, că suntem inculți. 90% suntem inculți. Nu i-au interesat niciodată finețurile astea”.
În semn de respect pentru o viață dedicată cuvintelor, Marius Sala a fost omagiat săptămâna trecută prin lansarea volumului „Cum am devenit lingvist?”, ce cuprinde contribuţiile a 55 de lingvişti din ţară şi de peste hotare. Volumul, coordonat de Emanuela Timotin şi Ştefan Colceriu, a fost prezentat de criticul și istoricul literar Alexandru Ștefănescu la Casa Oamenilor de Știință din București.

IONEL HAIDUC, Preşedintele Academiei Române:

Nu-mi vine să cred că are vârsta aceasta declarată: 80 de ani. Ne întâlnim de şase ani, aproape zilnic. Este neschimbat. E mult mai tânăr decât spun actele. El este profesorul meu de limba română şi acum, pentru că mereu când am o oarecare îndoială cu privire la vreun cuvânt sau o expresie e lângă mine şi îi cer sfatul. Uneori mă şi corectează.