Statele Unite reconstruiesc Babilonul antic în Irak

Nu este însă inclus şi în patrimoniul UNESCO, pentru că nu are un plan de conservare a ruinelor. Pe temeliile cetăţii străvechi, Saddam Hussein şi-a clădit un palat modern, iar în timpul războiului, trupele americane au construit aici o bază militară. Acum, SUA finanţează un amplu proiect de reconstrucţie a oraşului biblic.

Prima cetate construită după Potopul lui Noe, în jurul anului 2.500 î.Hr., Babilonul era situat pe malul fluviului Eufrat, la 80 km de Bagdad. Era faimos prin Grădinile Suspendate – una dintre cele şapte minuni ale lumii antice – şi Turnul Babel, despre care vorbeşte Biblia chiar în primul capitol. A devenit capitala Imperiului Babilonian, în timpul regelui Hammurabi, cel care a inventat primul Cod de legi, în 1.800 î.Hr. Deşi a fost primul regat, Babilonul a ajuns una dintre cele mai mari puteri ale Antichităţii abia în secolul al VII-lea î.Hr., când a fost condus de regele Nabucodonosor al II-lea. În acea perioadă a fost unul dintre cele mai frumoase şi mai bogate oraşe ale lumii antice.

Saddam Hussein, noul Nabucodonosor
Reconstruirea cetăţii străvechi, chiar pe temeliile oraşului de altădată, a fost proiectul favorit al fostului preşedinte irakian Saddam Hussein, care se vedea conducătorul celui mai mare imperiu din lume. Aşa a început construirea unor temple, a zidurilor care înconjurau cetatea, dar şi a unui palat modern chiar pe locul unde se afla odinioară cel al regelui antic. Dar după căderea lui Saddam Hussein, palatul a fost jefuit, iar în camerele goale s-au instalat militarii americani. Experţii nu ştiu deocamdată ce se poate face cu această construcţie, deoarece demolarea sau transformarea ei într-un centru pentru turişti ar costa milioane de dolari. În plus, greutatea pietrelor moderne, betonul şi eroziunea provocată de noile canale au condus la grave sitului arheologic.

Bază militară a SUA timp de doi ani
La toate acestea s-au adăugat alte distrugeri în timpul războiului din Irak. În perioada 2003-2005, aici a fost baza militară Alpha, unde au staţionat trupele americane şi poloneze. Într-un raport al UNESCO din 2009 se menţionează că pentru construirea drumurilor şi asigurarea utilităţilor au fost deteriorate multe dintre ruinele vechiului Babilon. Depozitele arheologice au fost afectate şi de echipamentele utilizate în timpul lucrărilor. Iar folosirea în continuare a vehiculelor grele, a elicopterelor şi a containerelor a avut de asemenea un impact major asupra sitului. Poarta zeiţei Iştar şi aleea pavată numită „Calea procesiunilor”, vechi de 2.600 de ani, nu au rezistat la trecerea tancurilor.

Petrolul de sub ruinele antice
Ceea ce nu au distrus trupele americane şi capriciile lui Saddam, nici chiar războaiele, eroziunea de-a lungul mileniilor sau imperiile antice rivale, reuşesc acum actualii guvernanţi de la Bagdad. Recent a fost pusă în funcţiune o conductă petrolieră care trece chiar pe sub ruinele Babilonului. Pentru construirea oleoductului a fost săpat un tunel la o adâncime de doi metri, care are o lungime de 1.500 m. Indignaţi, arheologii irakieni şi experţii UNESCO susţin că în aceste condiţii unele edificii se pot prăbuşi. Ministerul Petrolului a dat asigurări că în timpul lucrărilor nu a fost găsit niciun obiect antic şi a explicat că Irakul are nevoie de astfel de conducte ca să devină una dintre puterile petroliere ale lumii. Deja unii experţi au anunţat că, în următorii ani, aici vor fi cele mai mari zăcăminte de ţiţei de pe glob.

Planul american pentru oraşul antic
Toate aceste schimbări majore ale sitului arheologic, în absenţa unui plan de conservare şi protejare a ruinelor, au făcut ca Babilonul să nu fie acceptat de UNESCO în patrimoniul mondial. Un alt impediment este şi înscrierea numelui dictatorului pe cărămizile palatului modern. Totuşi, pentru restabilirea gloriei oraşului antic a fost lansat în 2009 un amplu program, finanţat de Guvernul SUA, care este realizat cu ajutorul organizaţiei World Monuments Fund şi cu implicarea cercetătorilor irakieni. Schemele iniţiale de reconstrucţie au fost făcute de arheologii germani ‐ primii care au făcut săpături aici, la sfârşitul secolul al XIX-lea. Acestea au fost completate cu proiecte realizate prin tehnologie modernă, fiind obţinut în final un model 3D. Departamentul de Stat a alocat până acum câteva milioane de dolari, ceea ce i-a determinat pe unii jurnalişti să se întrebe de ce contribuabilii americani sprijină construirea acestui oraş antic într-o perioadă de instabilitate financiară.

Cetatea cea mare din Apocalipsă
Menţionat în Biblie de zeci de ori, Babilonul este numit de prorocul Isaia „stăpâna regatelor” sau „podoaba împărăţiilor” care a încercat să zdrobească poporul lui Dumnezeu. A fost acea putere care a devastat Ierusalimul şi i-a dus în exil pe evrei. Căderea Babilonului, prevestită de proroci, a avut loc în anul 539 î.Hr., când a fost cucerit de perşi, iar de atunci nu s-a mai refăcut. La 500 de ani a fost scrisă Apocalipsa după Ioan, în care oraşul antic este descris ca o cetate puternică, ce va fi reconstruită şi apoi distrusă înainte de a doua venire a lui Iisus Hristos. Cercetătorii au păreri diferite în privinţa identităţii Babilonului din profeţie. Unii susţin că este vorba despre o putere politică sau religioasă. Alţii cred însă că este chiar oraşul care se reconstruieşte acum în Irak, pe locul unde era cel antic. În capitolele 17 şi 18, Babilonul este descris ca fiind „cetatea cea mare care are putere împărătească peste regii pământului”, dar în acelaşi timp este văzut ca o femeie desfrânată ale cărei păcate „au ajuns până la cer” şi care va fi distrusă într-o singură zi.