De această dată, pe terenul de fotbal (și, în premieră, fără spectatori!), în preliminariile CM 2014. Meciul, programat peste câteva zile la Budapesta și considerat de risc maxim, vine pe fondul recentului scandal al steagului secuiesc, care a pus pe jar cele două guverne.
Pentru înţelegerea dimensiunilor reale ale rivalităţii dintre cele două naţiuni „prietene”, vă prezentăm un scurt istoric al divergenţelor dintre români și maghiari de-a lungul veacurilor. În acest context merită amintit și faptul, deloc neglijabil, că aproximativ 1,26 de milioane de etnici unguri (12.7% din totalul populaţiei maghiare), cunoscuţi sub numele de secui, trăiesc pe teritoriul României.
Scurtă istorie
Conflictul dintre România şi Ungaria datează de pe timpul luptei comune împotriva Imperiului Otoman, după ce Transilvania devine parte a domeniului habsburgilor, iar România, formată din principatele Valahia şi Moldova, își câştigă autonomia faţă de otomani. Sămânţa ostilităţilor româno-maghiare a sporit către sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea din cauza tratamentului represiv la care era supusă populaţia românească din Transilvania. Au urmat unirea României cu Transilvania – teritoriu socotit inima regatului Daciei și leagănul culturii naţionale –, pierderea Ardealului de Nord, urmare a Dictatului de la Viena, restituirea teritoriului, șapte ani mai târziu, după Tratatul de Pace de la Paris și, în fine, aproape patru decenii de liniște, pe timpul stăpânirii sovietice. Ideea autonomiei Transilvaniei revine în forţă în anii ’80, pentru ca revoluţia sângeroasă din decembrie 1989 să pună capăt, pentru scurt timp, conflictului româno-maghiar, conflict care va atinge apogeul doar câteva luni mai târziu, în martie 1990, la Târgu-Mureș. Ulterior, incitările naţionaliste aveau să continue an de an, până în 1996, ducând la compromiterea României pe scena internaţională. Schimbarea politică de la sfârşitul anului 1996 a adus UDMR în coaliţia guvernamentală. Imediat s-au adoptat norme şi au fost luate măsuri răspunzând doleanţelor mai vechi ale acestei comunităţi, chiar dacă contenciosul româno-maghiar nu a dispărut complet, iar aspiraţia maghiarilor la autonomie continuă să rămână o problemă istorică care generează tensiuni virulente între guvernele de la București și Budapesta.
O dispută mai lungădecât veacul
Revenind la meciul de fotbal, absolut toate întâlnirile dintre reprezentativele României și Ungariei au stârnit scandaluri de proporţii între suporteri, jucători și oficiali. Astfel, la începutul secolului trecut, fotbaliștii români de etnie maghiară erau consideraţi trădători în Ungaria și ameninţaţi cu moartea de către suporteri. Meciurile stârneau orgolii atât de sălbatice, încât medicii care încercau să acorde îngrijiri jucătorilor adverși deveneau ţinta obiectelor contondente aruncate din tribune. În perioada comunistă, se încerca demoralizarea „dușmanului” pe orice cale: formaţii lăutărești care cântau toată noaptea în preajma hotelului echipelor oaspete sau tentative de introducere a substanţelor nocive în mâncarea adversarilor. Lucrurile s-au înrăutăţit după prăbușirea blocului comunist, când meciurile dintre România și Ungaria au stârnit reacţii dintre cele mai violente, alimentate și de presa naţionalistă din ambele ţări.
Românii, iadul și porţile închise
Cât privește partida de la Budapesta dintre Ungaria și România, din 22 martie, aceasta se va disputa cu porţile închise (fără spectatori), ca urmare a comportamentului rasist pe care fanii maghiari l-au avut în timpul amicalului cu Israel. În disperare de cauză, Gabor Vona, un cunoscut politician din Ungaria, a chemat toţi ungurii la meci pentru a încuraja echipa naţională din jurul stadionului.
„Trebuie să organizăm o demonstraţie uriașă în jurul stadionului, unde vom monta și un proiector. Din jurul stadionului vom cânta, ne vom susţine echipa și-i vom sprijini pe băieţi! Românii o să simtă că intră în iad! Voi mobiliza partidul, iar costurile de proiectare le vom suporta noi”. Gabor Vona, politician, lider al partidului de extremă dreapta Jobbik
De cealaltă parte, oficialii români își fac probleme pentru întâlnirea retur, de la București, care ar putea avea o încărcătură mult mai mare. În acest sens, președintele FRF, Mircea Sandu, a declarat, în exclusivitate pentru
Q Magazine, că nu vede cu ochi buni decizia FIFA.
„Să privezi spectatorii de meciurile foarte importante nu mi se pare o soluţie adecvată. Mai indicat ar fi fost să se recurgă la sancţiunile mai dure și mai costisitoare pentru federaţiile respective cum ar fi fost depunctarea sau excluderea din preliminarii. Mă gândesc deja cu teamă la meciul retur dintre România și Ungaria, de la București. Suporterii se pot manifesta împotriva mea, a echipei, a antrenorului, dar nu putem fi de acord cu rasismul şi cu xenofobia, pentru că în astfel de momente noi toţi suntem perdanţii”. Mircea Sandu, președintele FRF.
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
