Să dovedim că se poate

Pentru România, codaşa Europei la absorbţia fondurilor, provocarea este de a creşte rata accesării. Are la dispoziţie 40 de miliarde de euro.

Europarlamentarul Victor Boştinaru afirmă că România trebuie să evite proastele practici din exerciţiul bugetar 2007-2013 pentru a avea o şansă de dezvoltare. „România are în perspectivă certitudinea de a putea accesa 40 de miliarde de euro pe diferite fonduri. Sunt cei mai ieftini bani de care am putea beneficia: fonduri nerambursabile, cofinanţarea este de 15%, este nevoie doar de proiecte bune. Am mai avut însă o certitudine de care ne-am bătut joc, în exerciţiul bugetar încheiat. Abia spre finalul anului trecut am reuşit să creştem nivelul absorbţiei şi vom atinge o rată decentă pe acest ciclu, după ce am reuşit să extindem aşa-numita regulă N+2 cu un an pentru România. Trebuie să ne ferim să repetăm greşelile trecutului. Dacă nu beneficiam de extinderea N+2, România pierdea nu doar 2,5 miliarde de euro, cum se estima, ci chiar mai mult, cu încă 1,2 miliarde de euro”, a precizat Boştinaru pentru Q Magazine.

Absorbţia calitativă, cheia succesului pentru banii europeni

Alocările pe fondul de coeziune sunt de 18,5 miliarde de euro. Marile avantaje pentru noi sunt date de faptul că aceşti bani pot fi accesaţi mai repede prin simplificarea regulamentelor. De asemenea, banii vor fi mai uşor de absorbit pe proiectele de anvergură. Şi, aşa cum arată modelul polonez, ar putea fi o soluţie pentru ţara noastră. Asta ar duce şi la micşorarea costurilor administrative pentru elaborarea proiectelor, dar şi la creşterea calitativă a absorbţiei, nu doar cantitativă, ca până acum. Europarlamentarul socialist evidenţiază că „diferenţa între dezvoltare şi cheltuirea banilor este dată de absorbţia calitativă a fondurilor europene, ceea ce duce la dezvoltare sustenabilă. Spre exemplu, dacă România ar investi în dezvoltarea energiei termale pentru a produce legume de seră, în doi sau trei ani ar putea ajunge al doilea producător al Europei după Olanda. Asta ar însemna că românii ar putea avea produse mai ieftine, dar şi că România ar putea deveni din importator, exportator”.

Reabilitare termică cu bani europeni

O noutate pentru fondurile pe coeziune este posibilitatea oraşelor de a introduce utilizarea banilor europeni pentru anveloparea termică şi pentru modernizarea şi extinderea reţelei de transport al energiei electrice şi termice. Se estimează că factura la energie ar putea să scadă cu 30%, conform datelor oferite de oficialul european.

Impactul regionalizării

Victor Boştinaru susţine că ţara noastră ar putea obţine fonduri mult mai consistente dacă va reuşi să pună în aplicare cât mai repede şi mai eficient procesul regionalizării. „România are nevoie şi de începerea construcţiei etajului regional. Polonia, accesând fonduri pe regiuni şi cu structuri administrative eficiente, a crescut PIB cu 1,5% prin accesarea de fonduri europene. Vorbim aici de PIB-ul Poloniei, nu al României, vă daţi seama ce efecte ar fi pentru economia ţării noastre”, a mai arătat deputatul PSD, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI).

Bugetul UE 2014-2020

Bugetul UE prevede 908 miliarde de euro credite de plăţi şi 960 de miliarde de euro credite de angajament, respectiv 3,7% şi 3,5% mai puţin decât a fost prevăzut pentru cadrul bugetar multianual 2007-2013.

38,9% din buget, alocat pentru prezervarea şi managementul resurselor naturale. Politica agricolă comună şi Dezvoltarea rurală au un buget de 373 de miliarde de euro.

1,6% din buget, alocat pentru Libertate, securitate şi justiţie (15,7 miliarde de euro).

6,1% din buget, alocat pentru Afaceri internaţionale (58,7 miliarde de euro).

6,4% din buget, alocat pentru Administraţie (61,6 miliarde de euro).

13,1% din buget, alocat pentru Competitivitate şi muncă (125,6 miliarde de euro pentru cercetare şi tehnologie).

33,9% din buget, acordat coeziunii de creștere și muncă (325 de miliarde de euro)