Inovarea, miza pentru competitivitatea în UE

Ministerul Economiei vrea să reducă acest decalaj îmbunătățind principalele două deficiențe cu care se confruntă: eficiența energetică și, mai ales, indexul inovării.

În România, indicele de competitivitate este de 0,31, de trei ori mai mic decât media din Uniunea Europeană care este de 1, potrivit secretarului de stat din Ministerul Economiei, Adrian Ciocănea. Acesta este unul dintre indicatorii care au stat la baza elaborării Strategiei Naționale de Competitivitate care acum se află în dezbatere publică.

Desigur, a existat o creștere a indicelui de competitivitate, după cum remarca și ministrul Economiei, Andrei Gerea, de la 0,13 în 1991, la 0,29 în 2007 și la 0,31 în 2013. Argeșul, grație activității Dacia, are cei mai mari indicatori, urmat de București și de Timișoara.

Niciun județ din nord-estul României nu este în primele 20 din țară, cu excepția județelor Galați și Constanța. Dacă vorbim de exporturile județelor, Bucureștiul acoperă 17% din total exporturi, Argeșul 10%, Timișoara 9%, Constanța 5%, Bihor 4%. Acești indicatori sunt determinați, evident, și de investiția în inovare importantă în aceste județe. Spre deosebire, județe precum Călărași, Ialomița, Mehedinți, Neamț, Olt, Teleorman sau Vrancea nu au export de tehnologie înaltă.

Soluții pentru firmele care investesc în inovare

Devine deci evidentă necesitatea unor noi politici publice de susținere a inovării. Până acum însă – și aici ar apărea una dintre principalele modificări ale viziunii propuse de minister prin Strategia Națională de Competitivitate – pentru inovarea din România nu a existat un instrument care să preia inovarea de la nivel precomercial la nivel comercial. Adrian Ciocănea susține că aici este principala deficiență. „Dacă prin diferite instrumente de tip programe naționale sau internaționale s-au realizat brevete, în momentul în care o firmă a dorit să implementeze un brevet nu a avut niciun instrument în afară de cel de bază, adică cel bancar sau un instrument de obicei cu finanțare redusă a unor instituții financiare internaționale. Această situație s-a transpus într-o majoră aversiune la risc pe partea de inovare, iar firmele nu au putut să fie competitive”, a explicat secretarul de stat.

Oficialii doresc astfel ca, prin fonduri europene, să se facă un astfel de capital de risc cu fonduri guvernamentale și europene, inclusiv cu participare privată, care să finanțeze acele firme care își asumă riscul de a investi în inovare.

Documentul elaborat de Ministerul Economiei propune nouă măsuri de bază, printre care creșterea ponderii întreprinderilor cu activitatea de inovare până la 40% la orizontul lui 2020, printr-o modificare substanțială a politicilor publice de sprijin. Un alt obiectiv este dublarea exporturilor ca pondere în vânzări la asociațiile de firme de tip cluster. De asemenea, se vizează creșterea ponderii produselor de înaltă tehnologie în exporturi la 10% până în anul 2020 și creșterea cotei de piața mondială la servicii de IT&C la 2%.

Ministerul urmărește creșterea ponderii investițiilor prin fonduri de capital de risc, raportat la PIB de la 0,003 în 2011 până la cel puțin 0,02% din PIB în 2020. Aceasta s-ar dori a fi o măsură legată direct de inovare și transfer tehnologic către IMM.

Generația 2050

15% din cei care se nasc astăzi vor fi responsabili pentru ducerea României la un nivel competitiv în 2050. Pentru ca această generație să fie cât mai bine pregătită, ministerul propune ca părăsirea timpurie a școlii să fie combătută prin introducerea în oferta educațională a studiului IT&C, care ar trebui să reprezinte cel puțin 30% din programele educaționale obligatorii și 50% în zonele cu locuire vulnerabile, adică în mediul rural. O altă măsură ar fi creșterea ocupării în industriile ecologice.