Credincioşii îl prăznuiesc, astăzi, pe Sfântul Apostol Andrei, creştinătorul neamului românesc, numit şi “Cel dintâi chemat” întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat. Este ziua în care sute de mii de români îşi aniversează onomastica.
Conform Bibliei, Andrei este fratele apostolului Petru. Originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret, ei aveau o casă în Capernaum şi erau pescari.
Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul. Când a văzut, a doua zi după Botezul lui Iisus în Iordan, pe dascălul său Ioan arătând către Iisus şi zicând: “Iată Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridică păcatul lumii”, Andrei l-a urmat pe Hristos, spunându-i fratelui său Petru: “Am găsit pe Mesia, care se tâlcuieşte Hristos”. De aceea Andrei a fost numit “Cel dintâi chemat”.
Chemarea lui Andrei la apostolie este relatată de Sfântul Evanghelist Matei prin cuvintele: “Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi fraţi, pe Simon, ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Şi le-a zis: «Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni». Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după el”.
În Evanghelii, Sfântul Andrei mai este menţionat doar de două ori: la înmulţirea pâinilor, dincolo de Marea Galileii, când el a înştiinţat pe Mântuitorul că acolo, în mulţime, era un băiat care avea cinci pâini de orz şi doi peşti, iar a doua oară, după învierea lui Lazăr, când, împreună cu Filip, l-a înştiinţat pe Iisus că nişte elini, veniţi în Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paştelui iudaic, voiau să-l vadă.
Proclamat “Ocrotitorul României” în 1997
Numele “Andrei” derivă din grecescul “Andreas”, care înseamnă “viteaz”, “bărbătesc”.
Tradiţia Bisericii arată că, după înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi ca să meargă în toată lumea pentru propovăduire. Atunci, lui Andrei i-au căzut sorţii să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (în prezent Dobrogea) şi până în Crimeea.
Andrei a avut şi un sfârşit de mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus Crucea Sfântului Andrei.
Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roşie încă din 1995, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat “Ocrotitorul României”. Acelaşi for de conducere al Bisericii a decis ca ziua de prăznuire a sfântului, 30 noiembrie, să fie proclamată sărbătoare bisericească naţională.
Ziua Sfântului Andrei a fost declarată prin lege sărbătoare publică şi este zi liberă din 2012.
Câţi dintre români poartă numele Sfântului Andrei
Din cei aproape 720.000 de români care îşi serbează onomastica, mai mult de jumătate sunt bărbaţi. Peste 368.000 au în certificatul de naştere numele sfântului sau derivate ale acestuia.
Peste 346.000 dintre ei se numesc Andrei, iar alţi 12.000 au primit numele de Andraş. Întâlnite mai sunt şi numele de Andreas sau Endre.
Dintre româncele cărora astăzi li se fac urări, peste 290.000 se numesc Andreea. Alte 26.000 poartă numele de Andra.
Ce tradiţii sunt legate de această sărbătoare
De noaptea Sfântului Andrei se leagă tradiţii sau superstiţii precreştine, din care puţine se mai păstrează astăzi. Era vremea în care umblau spiritele celor morţi care nu au mai ajuns pe tărâmul de dincolo. Pentru a se feri de ele, oamenii ungeau cu usturoi uşile şi ferestrele. Era şi noaptea în care fetele credeau că îşi pot visa ursitul dacă dorm cu busuioc sub pernă.
O tradiţie care se păstrează este cea legată de boabele de grâu puse la încolţit. Oamenii cred că, dacă acestea vor creşte, atunci vor avea un an bogat.
717.602 de români sunt sărbătoriţi de Sfântul Andrei, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne:
– 368.523 bărbaţi;
– 349.079 femei.
Poartă numele Sfântului Andrei:
– Andrei: 346.959;
– Andraş: 12.316;
– Andreas: 4.208;
– Endre: 3.237;
– Andreea: 293.745;
– Andra: 26.325;
– Andrea: 21.442;
– Andreia: 7.205;
– Andruţa sau Andruşa: 356.

















































