Cataclism economic mondial în 2016 și marketing bancar

Prețul petrolului s-a prăbușit la minimul ultimilor 12 ani încă din primele zile ale anului, pe fondul creșterii supraofertei, a încetinirii economiei Chinei și a aprecierii dolarului. Am asistat la panică în piețele financiare, lucru care a determinat scăderi majore pe marile burse ale lumii, amintindu-ne de lunea neagră din august 2015, de săptămânile întregi de panică din acea perioadă și determinând predicții apocaliptice privind începutul unei noi crize economice globale.

Indicele britanic FTSE 100 a scăzut cu 5% la acest început de an, cel mai prost debut din 2000 încoace, iar Dow Jones a înregistrat cel mai negativ început de an din istorie. Prețul petrolului a ajuns la 31 de dolari barilul. Tensiunile dintre Iran și Arabia Saudită reduc perspectiva unei înțelegeri între țările OPEC privind reducerea producției, pentru a opri prăbușirea cotațiilor, mai ales în condițiile în care Iranul va începe să exporte țiței după ridicarea sancțiunilor îi fuseseră impuse.

Probabilitatea ca anul 2016 să fie unul de prăbușire economică este mare, a explicat, pentru Q Magazine, Radu Ciofu, analist economic Admiral Markets. El ne-a explicat că încetinirea economică din China va duce, cel mai probabil, la un regres global.

„E posibil să asistăm la situația din 2008, când s-a prăbușit Lehman Brothers. Sunt multe firme supraexpuse și probabil că vom asista la falimente ale unor firme implicate în piața materiilor prime care a avut o scădere foarte mare. Țări precum Brazilia, Rusia, India, Arabia Saudită trăiesc din exportul materiilor prime. Ele au acum mari probleme cu deficitul, pentru că încasările au scăzut foarte mult odată cu prețul materiilor prime, cheltuielile au rămas relativ constante și, atunci, ele au probleme foarte mari și deficite nesustenabile. Ajustările se pot face doar dureros pe piețele financiare”, a explicat Ciofu.

El a schițat două variante în care economia globală s-ar putea prăbuși, într-un efect de domino:

Criza a început deja din China. Aceasta ar putea să se extindă, fie prin companii implicate în piața materiilor prime, fie prin țări implicate în această piață. Dacă vom asista la falimente ale acestor companii, atunci băncile din SUA și Europa care le-au finanțat și care au ele însele probleme ar putea intra în faliment. Criza din 2007 a pornit de la falimentul Lehman Brothers…

Încetinirea din China, care este un mare consumator, va determina scăderi ale cererilor pentru companii din Europa, din Germania sau companii exportatoare din SUA. Scăzând cererea, companiile nu mai vând, deci cotația lor la bursă s-ar putea prăbuși. Majorarea dobânzii de către Federal Reserve în ultima luna a anului trecut va determina costuri de finanțare mai mari, și, odată ce toate companiile fac împrumuturi, ele vor înregistra pierderi din două părți.

Relevanța scăderilor de 60% pe burse în 2016

Andrew Roberts, șeful departamentului de credite al Royal Bank of Scotland prevede pierderi de 10 – 20% pentru piețele europene și din SUA în acest an. Per ansamblu, dacă facem diferența între maximul general al burselor din 2015 și pierderile estimate pentru 2016, am putea asista la minusuri de 30%, estimează Radu Ciofu. El a explicat că bursele țărilor cu economii dependente de exportul de materii prime ar putea scădea și cu 60%, dar raportat la nivelul maxim din 2015.

„Vor fi probabil scăderi generale, dar cu diferențe pe piețe. Bursele țărilor exportatoare de materii prime vor fi puternic afectate. Arabia Saudită, Brazilia, Rusia, Canada, sunt țări care trăiesc din piața materiilor prime și ar putea pierde 50 – 60% pe bursă. Poate vom asista pe piețe la scăderi de 20-30%, dar luați în calcul faptul că, în ultima parte a 2015, prețurile au scăzut foarte mult, indicii americani sunt la maxim 20% față de maximele din anul precedent. Indicii din China s-au prăbușit cu aproape 60% față de maximele din 2015. O scădere în 2016, ca medie generală față de maximul lui 2015 ar merge la 30%. Anumite țări care sunt mai puțin implicate în piețele materiilor prime nu vor fi atât de afectate. De exemplu, Anglia. Ea nu are o relație economică directă cu China, nu e jucător mare în piața materiilor prime. La fel și România”, a explicat Ciofu.

16 dolari pe baril…

În ceea ce privește estimarea RBS cu privire la prețul petrolului care ar putea ajunge la 16 dolari pe baril, analistul consideră că este o apreciere alarmistă. El ne-a explicat că petrolul s-ar mai putea ieftini, întrucât țările exportatoare nu-și permit să cedeze cote de piață reducând producția pentru ca prețul să crească. Pe de altă parte, spune analistul, bursele nu sunt susținute de companiile petroliere într-o pondere semnificativă.

„Prețul petrolului dă peste cap țările exportatoare de materii prime și petrol: Arabia Saudită, Venezuela, Rusia, Canada etc. Pe SUA, expunerea este destul de mică. Companiile din industria petrolului au o importanță redusă pe bursă, aceasta fiind susținută de companii din domeniul tehnologiile noi, precum Google, Facebook, Apple. Acestea au diminuat importanța companiilor tradiționale. Chiar dacă Exxon și Shell au scăzut, celelalte au performat foarte bine”, a adăugat analistul.

Din tainele marketingului bancar. „Vindeți!” precede „cumpărați!”

„Vindeți tot în afară de obligațiunile de foarte bună calitate. Este vorba despre retragerea investițiilor, nu despre randamentele pe capitalul investit. Într-o sala aglomerată, ușile de ieșire sunt mici”, a transmis RBS într-o notă către clienți.

Să facă banca anunțuri împotriva propriilor interese de afaceri? Care să fie intenția din spatele îndemnurilor prin care, la prima vedere, am putea crede că se autosabotează?

„Este destul de mult marketing în comunicatul respectiv.  Sunt foarte multe bănci care dau sfaturi proaste. Cu cât dai un titlu mai bombastic, cu atât ai șanse să fii băgat în seamă mai mult. Ei foarte probabil vor să promoveze niște produse financiare prin care pot profita de scăderea pieței. Mesajul lor că se poate traduce cu , adică să pariezi pe scădere. Aceasta poate fi o modalitate de marketing pentru alte instrumente. După ce ies în față cu marketing agresiv, apoi își pot promova niște instrumente financiare prin care clienții pot profita de scădere. Dacă ei atrag atenția prin mesaje agresive, apoi își pot promova acele produse derivate de short-selling (n.r. – vânzare în lipsă). Genul acesta de produse îți permite să câștigi sau să pierzi foarte mult. Ele au generat criza din 2007”, a conchis analistul.