Break the System! Despre alegeri în America

Discursuri spectaculoase, susținători extaziați, baloane și confeti caracterizează, poate, cel mai bine întâlnirile dintre politicienii americani și susținătorii lor. Pentru românii care încă își amintesc teatralitatea alegerilor din România comunistă, campaniile politice americane par un exercițiu la fel de grotesc. Diferența majoră dintre România comunistă și America este că în America accentuarea PR-ului nu înseamnă și dispariția competitivității.

Alegerile prezidențiale sunt un eveniment social extrem de competitiv și complex în care protagoniștii sunt angrenați într-o luptă nu doar pentru politici publice, idei și viziuni care influențează cu siguranță întreg establishment-ul global, dar și o competiție pentru resurse financiare. Se estimează că între 3 și 5 miliarde de dolari vor fi cheltuiți pentru campania prezidențială din 2016. Prin comparație, bugetul anual al municipiului București este în jur de 1 miliard dolari. Bugetul de campanie este important pentru a acoperi costurile cu echipa de campanie și publicitate dar este și un bun indicator pentru șansele pe care cineva le are în cursă. Cu cât un candidat atrage mai mulți bani, cu atât donatorii au mai multă încredere în șansele sale și donează mai mult.

Pentru unii candidați, pre-alegerile sunt mai puțin despre politică și mai mult despre făcut bani. Aceștia văd înscrierea în cursa electorală ca pe o oportunitate de a promova o afacere sau a crea un brand personal. Pentru Ben Carson (republican) campania este mai mult un turneu de lansare de cărți. În fiecare stat în care ajunge și la fiecare dezbatere la care participă el pare mai preocupat să-și promoveze cărțile. Pe bună dreptate cetățeanul de rând consideră că primul lucru pe care Ben Carson îl va face după ce va renunța la campania prezidențială va fi să scrie o carte despre experiența din campanie.

Dintre cei șapte candidați rămași în cursă, Hillary Clinton (democrat) dispune de cel mai generos buget: 188 milioane de dolari strânse dintre care 33 milioane de dolari rămași, urmată la mare distanță de Ted Cruz (republican) cu 104 milioane de dolari strânse și 13 milioane rămase. Aproximativ 10% din totalul contribuțiilor pentru Hillary sunt bani proveniți de la instituții financiare, ceea ce întărește și mai mult speculațiile că ar fi candidatul Wall-Street-ului.

Alec, 32 ani din Oregon, spune că deși nu este interesat de politică a urmărit o dezbatere între candidații partidului democrat Hillary Clinton și Bernie Sanders și crede că o va vota pe Hillary. El spune că Hillary îi este puțin antipatică și că nu îi plac controversele în care a fost implicată, dar consideră că alegerile nu sunt un concurs de popularitate și o alege pe Hillary pentru că întrunește anumite calități pe care ar trebui să le aibă orice președinte: competență și inteligență.

Eunice, 28 ani din Washington DC, este mult mai atentă la mesajele legate de minorități. Ea crede că alegerile din acest an sunt foarte importante pentru că vin după 8 ani cu un președinte de culoare în care societatea americană a reușit să se înscrie pe un trend nemaiîntâlnit de tolerant și crede că acest trend ar trebui să continue. Sprijină mai multă egalitate în societate și crede că America ar transmite un mesaj excelent dacă ar avea o femeie președinte. Deocamdată, ea o sprijină pe Hillary deși încă nu a luat o decizie finală în privința votului ei.

Paul, 30 New York, nu are încredere în propunerile economice republicane considerându-le populism pur. În același timp, el nu urmărește foarte atent dezbaterile candidaților democrați deoarece candidatul partidului democrat va fi hotărât de rezultatul pre-alegerilor din alte state înainte să se voteze în New York.

Christine, 33 Richmond VA, și Sharon, 30 New York, nu urmăresc foarte atent dezbaterile. Ele cred că dezbaterile actuale sunt un mare circ în care candidații transmit mesaje într-un mod robotizat doar ca să atragă cât mai multe voturi. Amândouă sunt sigure că vor alege un candidat al partidului democrat pentru că mesajele candidaților republicani sunt „pline de ură”. Donald Trump consideră că niciun musulman nu ar trebui lăsat să intre în America, Marco Rubio nu crede că omul este de vină pentru schimbările climatice, iar Ted Cruz e împotriva avortului, doar ca să enumăr câteva din exemplele lor.

Declarații neinspirate, declarații populiste sau poate chiar convingeri reale, această retorică radicalizează electoratul și determină votanții spre un vot negativ. O parte din electorat, inclusiv Christine și Sharon, vor vota împotriva cuiva și nu pentru un anumit plan politic.

Ken, 33 Richmond VA, mai implicat în dezbateri, este interesat de trei subiecte: scoaterea banilor corporațiilor din politică și stoparea influenței celor 1% asupra Congresului, reducerea inegalității între bogați și săraci și însănătoșirea clasei de mijloc, și reformarea sistemului de detenție. El crede că existența unui rețele de penitenciare private este imorală și faptul că unele droguri ușoare precum marijuana sunt încă considerate de mare risc ridică semne de întrebare legat de interesele marilor companii farmaceutice. Ken îl sprijină pe Bernie Sanders pentru că este de acord cu abordarea sa legată de aceste probleme. Dar Ken este mai mult împotriva sistemului (establishment) de două partide. El consideră că atât democrații cât și republicanii se diferențiază mai mult prin retorică decât prin principii și propuneri. Că ambele partide sunt mult mai sensibile la problemele lobbiștilor și a marilor corporații decât la nevoile clasei de mijloc americane. Ken subliniază că valoarea medie a contribuțiilor pentru Bernie Sanders este de 30 de dolari, adică un sprijin masiv din partea americanilor de rând. Surprinzător, Ken s-ar bucura ca Donald Trump să fie nominalizat de republicani. În opinia lui Ken, Trump este și el anti-sistem, iar o competiție finală între Sanders și Trump ar forța ambele partide să se reformeze, lucru care ar rezolva multe probleme ale politicii americane.

Desigur, cele câteva opinii descrise mai sus nu pot fi reprezentative pentru întreaga societate americană. Toți cei de mai sus au în jur de 30 de ani, fac parte din clasa de mijloc și reprezintă America urbanizată cu un nivel de educație ridicat. Indiferent dacă opiniile lor sunt întrunite de majoritate, un lucru este cert. Și în America, candidații anti-sistem joacă un rol crucial în alegerile prezidențiale din acest an. Atât Donald Trump, care surprinzător are prima șansă la nominalizare din partea partidului republican, dar și Bernie Sanders care este pe un trend de popularitate ascendent, forțează reformarea celor două partide tradiționale americane.

Valentin Ştefan este specialist în due diligence, cu un masterat în Studii Ruse de la UNC Chapel Hill. Acesta şi-a început cariera la ONU, iar din 2015 este membru al Fundaţiei CAESAR.