Ce riscă femeile refugiate când fac duș

În întâmpinarea Zilei Mondiale a Refugiaților din 20 iunie, Agenția pentru Drepturile Fundamentale ale Uniunii Europene arată într-un comunicat remis astăzi realitatea violențelor  împotriva femeilor care fug de persecuția sau de tulburările din țările de origine.

Cel mai recent raport acordă o atenție deosebită situației dificile a refugiaților de sex feminin din centrele de primire și acomodare. Acest subiect se va afla și pe agenda discuțiilor cu privire la îmbunătățirea protecției refugiaților, ca parte a celei de-a patra zile a Forumului pentru Drepturile Fundamentale, care va avea loc tot pe 20 iunie 2016.

Pe parcursul călătoriei spre țara care oferă azil, ori când ajung în UE, multe dintre acestea cad pradă violențelor fizice, sexuale și psihilogice. Acesta nu este un subiect dezbătut îndeajuns, cu toate că numărul victimelor este destul de mare, iar situația alarmantă.

Directorul Agenției pentru Drepturile Fundamentale, Michael O`Flaherty, subliniază faptul că acțiuni obișnuite, de zi cu zi, pun de multe ori în pericol siguranța femeilor din taberele de refugiați, și că se vor lua măsuri pentru o mai bună diviziune a spațiilor de primire și acomodare: „Sarcinile de zi cu zi, cum ar fi un duș, expun femeile la potențiale acte de violență. Statele membre au nevoie urgent de a găsi modalități de gestionare a situației refugiaților, în concordanță cu drepturile fundamentale, astfel încât femeile și fetele să nu fie puse în pericol. Forumul pentru Drepturile Fundamentale încearcă să găsească soluții pentru a se asigura că refugiații se pot bucura de drepturile lor la viață, demnitatea și libertatea de sclavie. Forumul este o ocazie unică de a aduce împreună oameni cu o viziune asupra drepturilor omului, în vederea stabilirii unor căi de urmat”.

Rapoartele identifică o serie de probleme în ceea ce privește prevenirea, identificarea și modul de abordare a victimelor violențelor pe criterii de gen, inclusiv lipsa alarmantă de date din statele membre cu privire la problemele cu care se confruntă refugiații, în special femeile și fetele, care au sosit de curând în taberele din Europa, ori care au nevoie de protecție internațională. Împărțirea centrelor de primire și acomodare și spațiile comune sunt două dintre problemele principale care facilitează violențele. Femeile nu se simt deloc în siguranță atunci când utilizează, spre exemplu, băi comune. Trebuie ținut cont și de cultura din țara de proveniență, unde femeile nu interacționează cu bărbații la fel demult precum în Europa, unde spațiile folosite sunt foarte bine delimitate, în special cele care le-ar putea expune fizic.

Măsurile pentru integrarea migranților, cruciale

Victimele raportează rareori  atacurile. Ele se tem de repercusiunile denunțurilor, că le-ar putea afecta în procesul de obținere a azilului, mai ales atunci când este vorba de violența în familie. Sunt cazuri în care femeile preferă să fugă din centru, acest fapt fiind considerat o infracțiune. În unele culturi, femeia este considerată motivul pentru care a fost agresată, iar plecând de la acestă premiză și fiind obișnuite cu astfel de acuze, victimele privesc cu reticență raportarea acestor fapte.

Țările Uniunii Europene țin cont de violența pe motive de gen atunci când vine vorba de acordarea azilului, însă colectarea datelor este dificilă, în special în țările cel mai grav afectate de fluxul de migrație, întâlnindu-se provocări din varii motive. Niciun stat membru nu strânge date despre violențele înregistrate împotriva femeilor în tranzit. Informațiile cu privire la violență, cum se raportează și cum se cere ajutor, nu sunt disponibile în centrele de recepție.

Nu există proceduri speciale pentru copiii care sunt victime ale violenței, ceea ce poate avea consecințe majore pentru procesul de integrare, iar adaptarea va fi mult mai dificilă. Aceste urmări nu sunt deloc dezirabile, cu atât mai mult cu cât în lupta împotriva terorismului, măsurile pentru  integrarea migranților sunt cruciale.

Comisia Europeană a cerut Agenției pentru Drepturile Fundamentale colectarea de date despre situația drepturilor fundamentale a celor care ajung în statele membre, cu precădere cele cu un flux mărit de migrație, țări precum Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Slovenia și Suedia.

Agenția pentru Drepturile Fundamentale a publicat o prezentare generală care acoperă aspecte diferite precum cererea și înregistratea azilului, protecția copilului, proceduri penale pentru infracțiuni legate de trecerea ilegală a frontierei, condițiile de primire, accesul la asistență medicală, asistență umanitară și incidente rasiste precum demonstrații și crime motivate de ură.

Pe lângă integrarea și adaptarea la cultura statelor Uniunii Europene, oamenii își dau seama și de importanța protejării femeilor și a copiilor, de faptul că dacă îți ignori jumătate din populație este dificil să atingi o creștere la nivelul societății. Acest fapt trebuie evidențiat nu doar la nivel național, ci și la nivel comunitar.