Noul an şcolar începe iar fără manuale noi pentru o generaţie care este pentru a patra oară consecutiv în această situaţie. 150.000 de elevi care intră în clasa a IV-a vor primi cărţi vechi. În schimb, liceenii din clasele a XI-a şi a XII-a vor avea în premieră manuale asigurate de şcoală.
În războiul dintre edituri şi Ministerul Educaţiei, cei care au de pierdut sunt copiii. Generaţia clasei a IV-a, adică 150.000 de elevi, a avut ghinionul ca în fiecare an şcolar să nu primească toate manualele. Aşa este şi acum, când doar 7 dintre cele 14 manuale vor ajunge la timp pe băncile elevilor. Pentru restul, părintii vor trebui să scoată bani din buzunar.
„Vor exista manuale şcolare la clasa a IV-a pentru şapte discipline, pe 12 septembrie acestea se vor afla pe băncile elevilor. Pentru alte încă două discipline, matematică şi limba engleză modernă, contestaţiile au fost rezolvate în instanţă. În consecinţă, în cel mai scurt timp, sperăm noi, în septembrie -octombrie, manualele vor putea fi livrate. Pentru patru discipline, respectiv Limba şi literatura română, Ştiinţe ale naturii, Istorie şi Geografie, contestaţiile se află în analiza instanţelor. Pe măsură ce acestea se vor finaliza, vom putea avea manuale şi pentru aceste discipline”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei.
În schimb, liceenii din clasele XI- XII- vor primi pentru prima oară manuale de la şcoală. Însă acum vorbesc despre nevoia de schimbare conţinutului, iar calitatea manualelor depinde şi de modalitatea de achiziţie.
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a anunţat finalizarea negocierilor cu editurile care deţin manuale şcolare pentru clasele a XI-a şi a XII-a în portofoliile lor editoriale.
„În urma aprobării de către ministrul Mircea Dumitru a procedurii de asigurare a manualelor gratuite pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a, Ministerul Educaţiei achiziţionează necesarul total de circa 3.600.000 de manuale. Pentru 3.300.000 de titluri, oferta fermă a editurilor, negociată săptămâna trecută, acoperă solicitările unităţilor de învăţământ. Pentru alte circa 300.000 de titluri, şcolile vor alege dintre manualele pentru care există ofertă fermă, iar ministerul le va achiziţiona. Suma totală de achiziţie negociată şi agreată este de aproximativ 30 milioane lei” – se precizează într-un comunicat al MENCŞ, remis presei.
Fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, spune că problema manualelor este una delicată în continuare şi că trebuie găsită cea mai bună cale de rezolvare pentru binele elevilor.
”Pe de o parte, editurile doresc să câștige cât mai mulți bani, nu e de acuzat nimeni, pe de altă parte Ministerul Educaţiei dorește să aibă manuale performante, modernizate și la timp. Din cauza modului în care se fac achizițiile publice există contestații care ne aduc în situația asta. In Polonia, de exemplu, există o singură editură, cea de stat, care tipărește manuale. Așa ar trebui să se întâmple și la noi”, a declarat pentru Q Magazine Ecaterina Andronescu.
Fiecare elev român beneficiază de o finanţare de aproximativ 500 de euro pe an din partea statului, acesta fiind costul standard (aferent unui elev din învăţământul gimnazial din mediul urban, care urmează filiera teoretică) pe care România îl suportă pentru a-şi pregăti generaţiile viitoare de angajaţi sau antreprenori.
Rezultatele plasează România la coada clasamentului în ceea ce priveşte investiţiile în educaţie, având în vedere faptul că statul cheltuie pentru toate ciclurile de învăţământ preuniversitar de peste trei ori mai puţin decât media la nivel european, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene.
Pe de altă parte, polonezii investesc dublu pentru fiecare elev în comparaţie cu România, iar în Norvegia finanţarea per elev este de aproape cinci ori mai mare.
Printre ţările care investesc cel mai mult în elevi se numără Franţa, Germania, Belgia, Marea Britanie, Danemarca şi Norvegia, state unde şi finanţarea educaţiei la nivel naţional are cea mai mare pondere în PIB. Spre exemplu, în Belgia finanţarea pentru un elev de la clasa primară şi până în ultimul an de liceu depăşeşte 8.000 de PPS (standardul puterii de cumpărare – monedă articială a Eurostat), iar investiţiile publice în educaţie treceau în 2011 de 6% din PIB.
În Danemarca, unde educaţia avea aproape 8% din PIB în 2011, finanţarea per elev depăşea 9.500 de PPS, iar în Norvegia, unde costul per elev era de peste 10.000 de PPS, educaţia primea 5,6% din PIB. În România investiţiile în educaţie sunt de circa 2.000 de PPS, faţă de media UE de 6.900 de PPS. Eurostat precizează însă că aceste sume sunt valabile pentru sistemul public şi cel privat.
Noutăţile anului şcolar 2016-2017:
A fost aprobat în premieră Statutul Elevului
Este decontata integral naveta elevilor
Ministerul promite revizuirea cadrului legal privind combaterea segregării şcolare
Se urmăreşte dezvoltarea învăţământului profesional-dual
Se încearcă profesionalizarea managementului şcolar, prin organizarea unui concurs de directori şi directori adjuncţi pentru toate unităţile din învăţământul preuniversitar, concurs organizat la nivel naţional
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
