Cum a fost gândit Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

Guvernul a anunţat că doreşte să constituie un Fond Suveran de Investiţii, care va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, cu o valoare de peste zece miliarde de euro.

Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI).

Conform Programului de Guvernare al PSD, se doreşte crearea unor noi instrumente de investiţii publice – Constituirea unui fond suveran de investiţii în vederea administrării şi valorificării eficiente a participaţiilor minoritare ale statului.

“Estimăm că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro”, se arată în Programul PSD.

Unul dintre modelele menţionate în Programul de Guvernare al PSD este Fondul guvernamental de pensii al Norvegiei. Acesta unul dintre cele mai mari fonduri suverane din lume, este alimentat cu bani din petrol şi gaze şi este administrat de Banca Centrală a Norvegiei. Anul trecut acesta avea active în valoare de circa 796 de miliarde de euro. Banii sunt plasaţi în titluri de stat, în acţiuni ale companiilor, dar şi în investiţii imobiliare.

Conform informaţiilor postate pe site-ul Băncii Centrale a Norvegiei, fondul a încheiat anul 2015 cu un randament de 2,74%, în principal datorită plasamentelor în imobiliare (9,99%). Din acţiuni, care deţin o pondere de peste 60% din active, fondul a marcat un câştig de 3,83%, iar din plasamentele în instrumente cu venit fix (35,7% din active) a câştigat 0,33%. Randamentul a scăzut în ultimii ani, de la 15,93% în 2013, la 7,58% în 2014.

Fondul nu poate investi în companii implicate în producerea de arme nucleare, bombe cu fragmentare, mine sau arme biochimice, şi nici nu poate contribui la încălcarea gravă a drepturilor omului sau deteriorarea gravă a mediului.

Proiectul PSD aminteşte şi de modelul francez, şi de cel polonez.