PSD şi UDMR nu s-au înţeles nici marţi dimineaţă asupra pragului pentru folosirea limbilor minorităţilor în administraţie; şedinţa comisiilor, anulată. Legile negociate de PSD cu UDMR, retrase de pe ordinea de zi a Senatului
Featured

Soarta moţiunii s-a hotărât! Ce va face UDMR

UPDATE

Colegii mei au decis, prin vot în unanimitate, că miercuri nu vom participa la votul moţiunii din Parlament, a declarat, marţi, liderul UDMR, Kelemen Hunor. Nu am avut negocieri cu nimeni, ci discuţii, a subliniat preşedintele formaţiunii maghiare.

„Nu ne-am certat cu nimeni, nu ne certăm cu nimeni. Vom continua, nu renunţăm la niciun proiect”, a adăugat Hunor.

Potrivit acestuia, moţiunea de cenzură este o problemă internă a social-democraţilor, iar UDMR nu se va poziţiona în favoarea niciunei tabere din PSD, nici de partea lui Dragnea, nici de partea lui Grindeanu-Ponta.

***

Şedinţa comună a comisiilor juridice, a drepturilor omului şi cea pentru administraţia publică s-a anulat, marţi dimineaţa, pentru a doua oară, din cauză că reprezentanţii UDMR şi PSD nu s-au înţeles asupra proporţiei unei minorităţi naţionale în populaţia unei localităţi de la care folosirea în administraţie a limbii respectivei minorităţi devine obligatorie.

„Şedinţa celor trei comisii programată pentru astăzi nu va mai avea loc. Preşedintele Comisiei juridice, Eugen Nicolicea”, este mesajul pe care membrii Comisiei juridice l-au primit de la deputatul PSD Eugen Nicolicea.

Potrivit surselor Q Magazine, deputaţii UDMR urmează, la 11.30,  să intre în şedinţă pentru a decide cum vor vota în cazul moţiunii de cenzură, cel mai probabil după propria conştiinţă.

***

UDMR condiționează votul la moțiune de adoptarea mai multor proiecte legislative care vizează comunitatea maghiară.
Astfel, UDMR vrea modificarea Legii administrației publice locale. Primul articol pe care îl vor modificat cei de la UDMR se referă la unitățile administrativ-teritoriale în care minoritarii au o pondere de peste 10% și prevede că autoritățile administrației publice locale „pot adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României și ale unității administrativ-teritoriale respective și alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorității naționale”. Astfel, administrațiile locale și instituțiile din subordinea lor vor fi obligate să asigure folosirea limbii materne la un prag de 10%. În prezent, acesta este de 20%.
Al doilea articol prevede că autoritățile publice locale și entitățile din subordinea lor „au dreptul de a inscripționa clădirile și anexele clădirilor aflate în administrare în limba minorității naționale în cauză, conform tradiției locului și a specificului limbii minoritare”.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top