În ziua sfântă de Florii, a Ortodocșilor, Creștinii Catolici sărbătoresc prima zi de Paști, momentul în care Iisus Hristos a înviat.
Autoritățile române estimau că 117.000 de persoane vor participa la slujbele organizate în bisericile Catolice și Protestante din toată țara. În acest sens, peste 8.000 de polițiști (8.148) au fost instruiți să asigure paza și ordinea, de sâmbătă până luni (n.r. 31 martie – 2 aprilie) acționând cu peste 3.500 de autospeciale (3.627). Totodată, străzile sunt pline cu peste 3.000 de patrule de siguranță publică (3.218). În toată țara, în afară de slujbele obișnuite, au mai fost organizate un număr de 52 de manifestări de amploare pentru a sărbători acest moment important din viața Creștinilor Catolici.
Când sărbătorim Paștele Catolic?
Paștele Catolic e sărbătorit mai devreme decât cel Ortodox, deoarece Bisericile Catolice din toată lumea iau în considerare echinocțiul real de primăvară, iar Bisericile Ortodoxe și Greco-Catolice pornesc calculul de la ziua de 3 aprilie, socotită drept echinocțiu (n.r. 21 martie pe stil vechi). Există o singură regulă după care se stabilește data Paștelui: va fi în prima zi de duminică, după lună plină, după echinocțiul de primăvară (n.r. 21 martie). În acest sens, Paștele nu poate să pice niciodată înainte de data de 21 martie.
Citește și: Mărturie de la execuția pe roată a eroilor Horea și Cloșca, scoasă la licitație
Așa cum se întâmplă și la credincioșii Ortodocși, Catolicii petrec Săptămâna Patimilor cu post, rugăciune și procesiuni care refac drumul Mântuitorului spre Golgota, locul în care a fost răstignit.
Tradiții și obiceiuri
Există și suficiente tradiții și obiceiuri legate de această sărbătoare. De exemplu, băieții din anumite zone din Transilvania împodobesc brazii cu panglici colorate, în Sâmbătă Patimilor, urmând să meargă seara, în curțile fețelor, cu crengi de brad înfășurate cu acele panglici.
Mai există și obiceiul stropitului, care are loc în prima și în a doua zi de Paști. Fetele tinere, nemăritate, erau udate cu apă rece, fiind ca o urare de noroc în tot ceea ce își propun. Încă sunt zone din Transilvania, dar și din Ungaria și Serbia unde se practică tradiția, dar a fost înlocuită cu „parfumarea” tinerelor.
Citește și: O carte ca un răspuns întru Adevăr. POVESTEA UNEI REZISTENȚE
Obiceiurile nu diferă prea mult față de cele ale Ortodocșilor, astfel încât și Catolicii vopsesc ouă și mănâncă alimente specifice sărbătorii.
Practic, cele două sărbători au devenit separate după anul 1054, atunci când s-a produs Marea Schismă a Bisericii Creștine, care a dus la nașterea Ortodocșilor și a Catolicilor.
Ce s-a întâmplat în lume?
La nivel internațional, Papa Francisc a oficiat slujbele de Paști (n.r. cea din Vinerea Mare și cea din noaptea de sâmbătă spre duminică) și a asistat la Drumul Crucii, o procesiune impresionantă în jurul Colosseumului din Roma (Italia), la lumina lumânărilor.
Citește și: Importanța zilei de 15 martie pentru maghiari. Evenimentul a fost sărbătorit și în România
În Ierusalim, pelerinii s-au adunat la Via Dolorosa, drumul pe care Isus şi-a dus crucea. Ei s-au oprit de 14 ori, conform tradiției, până la Biserica Sfântului Mormânt, ridicată pe locul în care a fost înmormântat Isus, înainte de a învia în duminica Paştelui.
Filipinezii au fost din nou martorii unei tradiții mai puțin obișnuite. Deși acest obicei nu este văzut cu ochi buni de Biserica Catolică, în Filipine sunt credincioși care se crucifică, în fiecare an, și care se autoflagelează, în Vinerea Mare.
Datele oficiale
Conform datelor de la recensământul din anul 2011, din România, 870.774 de cetățeni sunt Romano-Catolici, mai puțini decât în 2002 (1.028.401), cu o prezență mare în județele Harghita (200.663), Bacău (94.490), Covasna (73.739), dar și în Satu Mare (59.590), Timiș (54.547), Mureș (48.530), Bihor (48.350), Neamț (45.338) și altele. Credincioșii romano-catolici din țară au o pondere de 4,5% – 5,5% din populația României.
Totodată, datele centralizate de Biserica Catolică, tot în jurul anului 2011, arată că în România ar fi, de fapt, 1.193.806 credincioși Romano-Catolici.
Citește și: 5 ani cu Papa Francisc
La nivel mondial, Biserica Catolică este cu mult mai numeroasă decât orice religie Creștină, inclusiv cea Ortodoxă, cu peste 1 miliard de membri. Cei mai mulți sunt concentrați în Europa, America de Nord și America de Sud. Există și alte zone bogate în Catolici, cum ar fi câteva țări din Africa Centrală, dar și câteva milioane în China, India, Australia, Filipine și Indonezia.
Țara cu cei mai mulți catolici din lume este Brazilia, cu peste 100 de milioane. Cifre mai mari de 50 de milioane regăsim în SUA, Mexic și Filipine. Oficial, țara cu cei mai puțini Catolici declarați este Maldive (n.r. 80 sau 0,02% din populație), iar procentual vorbim despre Afganistan (n.r. 100 de credincioși Catolici, adică 0,0003% din populația țării).















































