Doina Cornea, fosta dizidentă a regimului anticomunist, a încetat din viață, în această dimineață în jurul orei 3.00. Doina Cornea, născută la 30 mai 1929, a fost pentru mulți români un adevărat reper moral.
Citește și: O decizie împotriva nesimțirii și a abuzurilor
A fost asistentă universitară la catedra de limbă franceză din cadrul Facultății de Filologie a Universității Babeș Bolyai din Cluj.
În 1980a realizat primul „samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin rețele de prieteni), Încercarea labirintului, urmat de alte patru traduceri-samizdat.
Între 1982 și 1989 a difuzat 31 de texte și proteste la Radio Europa Liberă. În 1983 a fost destituită de la universitate și supusă unor anchete, interogatorii, bătăi, amenințări. Urmărirea ei politică a fost coordonată de colonelul de Securitate Alexandru Pereș, tatăl senatorului Alexandru Pereș (PDL).
Împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov, răsculați la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestați pentru 5 săptămâni (noiembrie-decembrie 1987)
În septembrie 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă, a solicitat împreună cu alți cinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate.
Practic, apoi a fost urmărită permanent până la 21 decembrie 1989. A participat la manifestația stradală de la Cluj din 21 decembrie 1989, sub gloanțe.
După Revoluție, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naționale, organism din care și-a dat demisia la 23 ianuarie 1990, din cauza transformării FSN în partid politic și a reminiscențelor comuniste ale acestuia. A fondat (împreună cu alții, devenind apoi președintă) Forumul Democrat Antitotalitar din România, ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai târziu Convenția Democrată din România (CDR). A fost membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Solcial, a Alianței și a Fundației Culturale Memoria.
În timpul amplelor manifestații din Piața Universității, din 1990, Doina Cornea făcea un apel important la adresa românilor, în lectura lui Emil Hurezeanu: „Români, cetăţeni ai ţării! Istoria, în condiţiile date, ne-o scriem singuri! E ultima noastră şansă de a ne întoarce în Europa. Muncitori, ţărani, intelectuali! Ce garanţii politice pot prezenta domnii Iliescu, Brucan, Petre Roman, cu alte cuvinte întreaga echipă a FSN care, de 40, 30 sau de 20 de ani încoace, au slujit partidul unic şi au consimţit aproape la toate nelegiuirile regimului comunist? Vă veţi da votul celor care, în vara anului trecut, pregăteau cu sprijin sovietic o lovitură de stat? Putem oare consimţi că aceşti oameni, vizaţi de Punctul 8, să ne reprezinte aspiraţiile politice şi sociale ca deputaţi, ca senatori sau ca preşedinţi? E posibil oare ca tocmai acum, când toate ţările din fostul lagăr socialist privesc cu speranţă spre Europa, noi, românii, să nu ne dăm seama că suntem duşi din nou spre Siberia?”
A publicat peste 100 de articole în ziare și reviste (22, România liberă, Vatra, Memoria etc.).
A ținut conferințe în țară și străinătate, multe dintre ele publicate în volume colective (Une culture pour l’Europe de demain, Il nuovo Areopago, Mission, Quelle sécurité en Europe à l’aube du XXIème siècle?, Europe: les chemins de la démocratie, Politique Internationale, Amicizia fra i popoli).
Dumnezeu s-o odihnească!















































