Karl Marx, în vogă la 200 de ani. Nu îţi vine să crezi cine îl sărbătoreşte

Omul care practic a inventat comunismul este celebrat într-un influent cotidian american, dar nu toată lumea uită de “fenomene” precum Coreea de Nord.

Citeşte şi: România trage tare să prindă din urmă Uniunea Europeană

Armele de luptă împotriva capitalismului

“Să fie clar: Karl Marx nu a descoperit o formulă magică privind contradicţiile sociale şi economice uriaşe pe care capitalismul global le impune”, scrie The New York Times, în ediţia electronică.

Dar autorul Manifestului Comunist a definit, prin gândirea sa materialistă, armele de luptă împotriva teoriei capitalismului, care se pretinde “singurul joc din oraş”, spune prestigiosul cotidian.

Articolul este transmis din Seul, Coreea de Sud, şi ne aminteşte, încă din start, că filozoful german s-a născut cu 200 de ani în urmă, la 5 mai 1818, la Trier.

Semnatarul articolului, jurnalistul Jason Barker invocă o statistică a organizaţiei mondiale de caritate Oxfam, potrivit căreia un procentaj de 82% din averea generată în 2017 la nivelul planetei a ajuns în mâinile a 1% din populaţie, cei mai bogaţi oameni din lume.

În Manifestul Comunist, Marx şi Engels afirmă: “Burghezia a despuiat de aureola lor toate activitățile pînă atunci venerabile și privite cu smerenie. Ea a transformat medicul, juristul, preotul, poetul, omul de știință în muncitorii ei salariați”.

În opinia lui Marx, capitalismul va elimina profesiile, lăsând în urmă moaştele lor. Invenţiile aduse de inteligenţa artificială în diagnosticarea şi chirurgia medicală, de exemplu, va accelera divizarea muncii şi va determina desfiinţarea unor astfel de meserii.

Black Lives Matter şi  #MeToo îi datorează existenţa

The New York Times revine în prezent şi spune că fenomenele petrecute astăzi pe Glob confirmă teoria filozofului din secolul 19, ba chiar o îmbogăţesc.

Opresiunile rasiale şi sexuale s-au adăugat exploatării de clasă. Mişcări sociale precum Black Lives Matter şi  #MeToo îi datorează lui Marx faptul că ţintesc “eternele adevăruri dureroase ale epocii noastre”, aşa cum făcea el pe vremea lui.

Astfel de mișcări recunosc, ca și Marx, că ideile care guvernează fiecare societate sunt cele ale clasei sale conducătoare și că răsturnarea acestor idei este fundamentală pentru un adevărat progres revoluţionar.

Ne-am obișnuit cu “mantra” potrivit căreia, pentru a face schimbări sociale, trebuie mai întâi să ne schimbăm pe noi înşine. Dar gândirea luminată sau rațională nu este suficientă, deoarece normele gândirii sunt deja înclinate de structurile privilegiilor masculine și de ierarhia socială, chiar până la limbajul pe care îl folosim. Modificarea acestor norme implică schimbarea însăși a fundamentelor societății, spune Jason Barker de la NY Times.

“Nici o orânduire nu dispare înainte ca toate forţele de producţie pe care le poate cuprinde mai au loc de dezvoltare. Şi niciodată noi relaţii de producţie nu apar, înainte ca condiţiile materiale ale existenţei lor să se fi maturizat în pântecul vechii societăţi”, afirma Karl Marx, în Critica Economiei politice.

Trecerea la o societate nouă, unde relațiile dintre oameni determină în final valoarea unei persoane, mai degrabă decât relațiile de capital, se dovedesc a fi o misiune, un scop, crede Barker. “Marx nu oferă o formulă unică pentru toate schimbările sociale. Dar el ne propune un puternic test intelectual pentru această schimbare”, scrie jurnalistul american.

Roubini: Pieţele nu funcţionează

Filozoful considerat drept teoreticianul numărul 1 al comunismului este aprobat şi de economişti cu renume din zilele noastre.

Nouriel Roubini, profesor universitar la Şcoala de Afaceri Stern de la Universitatea din New York, omul care a previzionat încă din 2005 criza mondială declanşată la 15 septembrie 2008, a făcut o declaraţie foarte tranşantă pe această temă.

“Karl Marx a avut dreptate. La un moment dat, capitalismul se poate autodistruge pentru că nu poţi transfera venituri dinspre forţa de muncă spre capital fără să se înregistreze un exces de capacitate de producţie şi lipsa unei cereri agregate. Asta se întâmplă acum”, a spus Roubini, într-un interviu pentru Wall Street Journal.

“Am crezut că pieţele funcţionează, dar nu este aşa. Fiecare firmă vrea să supravieţuiască, aşa că reduce costurile cu forţa de muncă şi mai mult. Costurile cu forţa de muncă sunt venitul salarial şi consumul altuia. Din cauza asta este un proces autodistructiv”, afirmă Roubini.

Vosganian: Comunismul nu se poate reforma

Scriitorul Varujan Vosganian, senator ALDE, îl contrazice pe autorul articolului din NY Times.

În opinia, “eronată”, a lui Jason Barker, “comunismul secolului XX a fost o deturnare a ideilor lui Marx, când de fapt a fost o aplicare a ideilor lui”, ne spune Vosganian. “E drept, idei neduse până la capăt, dar asta a fost spre norocul nostru”, completează senatorul.

Acesta face o comparaţie între cele două sisteme care practic au fragmentat planeta în veacul trecut.

“A considera că sistemul capitalist e amenințat de colaps și că asta deschide oportunități comunismului e fundamental greșit. Sistemul capitalist a dovedit, după fiecare criză, o capacitate de regenerare”, arată Varujan Vosganian.

“Comunismul a dovedit că nu se poate reforma și că nu poate evita colapsul economic. Dimpotrivă, istoria a dovedit că singura salvare din colapsul economic al comunismului a fost, de fiecare dată, reîntoarcerea la capitalism”, mai spune scriitorul şi omul politic.

“În Coreea de Nord ar ajunge la alte concluzii”

Vosganian invocă evenimentele petrecute în Europa şi în lume în urmă cu aproape 30 de ani.

“(Contra)Revoluțiile din 1989 au dovedit, după două sute de ani, eșecul revoluției franceze pe care o elogiază Marx. Oamenii nu pot fi pe deplin egali și liberi în același timp. Tentativa, omagiată de profesorul american, de a face pe oameni egali cu tot dinadinsul este o utopie care, de fiecare dată, a degenerat, așa cum era de așteptat, în dictatură”, menţionează senatorul.

Acesta consideră că “singura cale de evoluție reală a umanității este evoluția organică, ceea ce este opusă marxismului” şi aminteşte că “revoluțiile sociale s-au dovedit de fiecare dată niște iluzii tragice și sângeroase”.

Varujan Vosganian a lansat şi o ironie la adresa jurnalistului de la prestigiosul cotidian american. “Il rog, data viitoare, pe dl. Barker, când mai scrie despre virtuțile marxismului, să-și scrie eseul în Coreea de Nord, nu în Coreea de Sud. Poate că, trăindu-și iluziile pe propria piele, ar ajunge la alte concluzii”, punctează omul politic.

Mitroi: Reclame de prost gust, breaking news nevrotic

În mediul economic din România există şi opinii potrivit cărora ideile lui Karl Marx sunt de luat în calcul la analiza fenomenelor care se petrec în viaţa de zi cu zi.

“După 200 de ani, filozofia lui Marx rămâne o sursă de referință în gândirea economică și organizarea politică și societală. Indiferent de care parte a logicii economice se află un analist/filozof economic, există un acord general în ceea ce privește moștenirea ideologică centrală a lui Marx, modul în care acesta postula simplist că societatea se organizează economic pe clase și (in)evoluează prin bătălia economică dintre acestea”, spune Dr. Adrian Mitroi, CFA. El predă un curs de Finanțe Comportamentale și Aspiraționale în cadrul unui Master de Finanțe Aplicate.

Acesta face o radiografie a mediului de business actual, accentuând aspectele negative.

“Capitalismul neperformant îți vinde produse și servicii de care nu ai nevoie, te amăgește cu zile negre de vineri, cu scăderi de preț care sunt de fapt scăderi de calitate, cu  vitamine care nu folosesc la nimic, cu ofertă fără TVA ca și cum aceasta ar fi opțională, cu prețuri care nu le poți compara fără să îți bați capul cu regula de 3 simplă, eventual să te apleci la raftul cel mai de jos, cu reclamele de prost gust care încep pe toate posturile exact la și 48’și se termină la fix de nici telecomanda nu îți mai este de folos, de prezentatoare meteo care sunt de fapt de modă și physique – cu fusta și decolteu exagerate dar care performant-niciodată nu o nimeresc cu vremea cum o fac cu feșănul, nici măcar din greșeală, cu breaking news zilnic nevrotic și fără sens de parcă pentru a fi toți adormiți și fără telecomandă, cu storcătoare de fructe și nu de legume, cu suplimente alimentare incerte și periculoase neverificate de nimeni și la final, consum real de benzină cu cel puțin o treime mai mare”, explică Mitroi.

“Proletariatul de Pipera, flămând și istovit”

Economistul arată că “dacă suntem, măcar în parte de acord cu diagnoza lui Mark asupra capitalismului – tendința inerentă a acestuia spre exces, spolierea clasei majoritare de mijloc de către casta avută, în ceea ce privește tratamentul pentru acest diagnostic, părerile pot diverge total”.

Mitroi dezvăluie mecanismele care împiedică dezvoltarea clasei de mijloc.

“Contradicția fundamentală a capitalismului este evidentă, crearea de valoare este inițial și major fructificată spre beneficiul clasei bogate și doar apoi, parțial, spre cel al celor mulți, das Proletariat”, susţine profesorul.

“Dobânzile mici, capitalismul monetar al marilor bănci centrale este un bun prieten de nădejde al activelor financiare, ce ajută mult creșterea prețului de piață al acestora. Clasa medie are puține active financiare, are mai degrabă o proporție mare din avere în activ imobiliar, puțin dependent, mai ales când e vorba de creștere a valorii lui, de politicile monetare acomodative (dobânzile mici ajută la percepție de preț mic al riscului și deci la valori prezente și prețuri cotate mai mari ale activelor cotate la bursă)”, afirmă Adrian Mitroi.

Potrivit acesuita, “clasa superioară, burgheză – rentierul culege roadele muncii clasei de mijloc”, iar “proletariatul de Pipera poate fi, măcar parțial, de acord cu aceasta idee, seara târziu, după 12 ore de birou, flămând și istovit de șeful birocrat și ne-meritocrat.

Mihăilescu: Marx creează repulsie în spaţiul românesc

Noi, românii, îl privim pe filozoful german din perspectiva noastră, încărcată de istoria mai mult sau mai puţin recentă.

“În spațiul public românesc, acum mai mult chiar și decât în perioada interbelică, aproape orice referință la Marx creează repulsie și provoacă invective: de la Stalin la Ceaușescu, totul pare a fi pentru noi consecința directă a existenței lui Marx – convingere care ne absolvă astfel de efortul cunoașterii gândirii lui Marx”, consideră profesorul de antropologie Vintilă Mihăilescu.

El crede că în acest context, articolul din New York Times (publicat la rubrica Opinii!) s-ar putea să fie receptat în aceeași cheie emoțională, deși acesta este departe de a fi un text apologetic: întrebarea pe care și-o pune explicit este “ce lecții am putea trage din periculoasa și deliranta sa moștenire filosofică? ” Vi se pare tandru sau nostalgic? A doua întrebare, care derivă din aceasta, este însă “mai precis, în ce anume constă contribuția perenă a lui Marx?” – sunt temele pe care le propune antropologul.

“Periculoasă și delirantă sau nu, influența lui Marx de-a lungul a două secole și de-a latul a cinci continente nu poate fi negată; ergo trebuie înțeleasă!” – afirmă Vintilă Mihăilescu.

Acesta face referire şi la subiectivismul autorului de la The New York Times.

În opinia profesorului de antropologie, diagnosticul lui Jason Barker ar putea fi rezumat astfel: pornind de la entuziasmul (‘delirant’ și el, este de părere Barker) față de Hegel, Marx propune o schimbare fundamentală de perspectivă: în locul (doar) al unei gândiri critice, e nevoie de acțiuni critice. “După cum am spus, precizează Barker, Marx nu oferă o soluție universală pentru a produce schimbarea socială. Dar oferă un puternic instrument intelectual ca test coroziv al acestei schimbări”.

“Nu am fost niciodată comunişti”

Aceasta mai înseamnă că nu “comunismul” ca atare este “moștenirea durabilă” a lui Marx, ci practicile critice la adresa capitalismului – și, mai larg, a variantelor contemporane de modernitate.

“Iar din acest punct de vedere, se poate spune, parafrazându-l pe Bruno Latour, că nu am fost niciodată comuniști, că nici o societate nu a fost cu adevărat comunistă, ci doar comunistă împotriva unei stări societale criticabile – în cazul ‘lagărului socialist’ est-european această ‘împotrivire’ (anti-occidentală/capitalistă etc) fiind însă de import și astfel nelegitimă, țările noastre fiind mai degrabă colonii ale Comunismului decât Societăți comuniste”, spune Vintilă Mihăilescu.

În alți termeni, “moștenirea perenă” a lui Marx este oarecum apocrifă și constă nu atât în obiectivul pentru care ar trebui să te bați (în speță comunismul), ci în ce și cum ar trebui să combați, completează profesorul.

Or, din acest punct de vedere, crede Mihăilescu, influența lui Marx a fost și a rămas remarcabilă în egală măsură printre marxiști și anti-marxiști: pe de o parte combatereaconstrângerilor impuse pe criterii de clasă și care contravin propriilor interese, pe de altă parte, împotrivirea față de toate formele de “alienare” și aspirația spre o sinteză evoluată a ceea ce Marx numea “comunism primitiv”, (semi)socialistul Durkheim avea în vedere prin “solidaritate”, conservatorul Tönnies numea “comunitate”, liberalii americani numesc “neo-comunitarism”, iar mișcările Occupy practică drept luptă “anti-sistem”.

“Exagerând retoric, desigur, am putea spune astfel că suntem cu toții (anti)marxiști, dar adesea precum Monsieur Jourdain a lui Molière, care făcea proză fără să știe… Articolul din New York Times ne-ar putea da astfel de gândit, oferindu-ne o mică oglinjoară în care să ne privim cu ceva mai multă atenție”, conchide Vintilă Mihăilescu.