Claudiu Manda, președintele comisiei de control a activității SRI, a vorbit astăzi despre modalitatea în care au fost folosite mandatele de interceptare a comunicațiilor. Mai mult decât atât, Manda a precizat și cât de legale au fost aceste mandate.
Citește și: România, un Guantanamo european?
Claudiu Manda a făcut referire la raportul comisiei de control a activității SRI, raport care s-a fundamentat pe audierile din cadrul comisiei, pe documentele primite de la SRI și pe documentele provenite de la instituțiile din Justiție.
„Raportul se referă la o parte din activitatea SRI, în jur de 25%. Există și o percepție pozitivă în ceea ce privește relația între SRI și partenerii externi. În raport am concluzionat șapte puncte. Primul dintre ele se referă la deciziile CSAT, și anume în 2004, restrângerea drepturilor și drepturilor cetățenești prin mandate de securitate națională s-a realizat fără un temei legal, efectuându-se doar pe baza unui act administrativ. În 2004 exista un proces la CEDO, care până la momentul respectiv, mandatele de supraveghere tehnică erau obținute prin decizia procurorilor și nu a judecătorilor. Am înțeles că în acel moment s-a invocat existența unui vid legislativ. În acel context, a fost dată acea decizie CSAT 0034 în care stabilea că până la apariția în lege sau la modificarea în lege, pe un termen de un an de zile, maxim, mandatele să fie luate în baza acelei decizii CSAT și anume tot prin decizia procurorului. Acest lucru a fost reglementat prin lege abia în anul 2014, în legea 535 privind combaterea terorismului, prin introducerea articolelor 20 și 21, care stabilește această procedură ca mandatele de securitate națională, cele pe care structurile stabilite în legea 51, să fie obținute prin hotărârea ÎCCJ.”, a declarat Claudiu Manda.
Președintele comisiei de control a SRI a dezvăluit că „în perioada 2004-2016 au fost interceptate peste 6 milioane de persoane. Mi se pare niște cifre extraordinar de mari, nu putem să le comentăm noi la Comisie, însă credem că e prea mult, în contextul în care populația activă a României este de 9 milioane de oameni”.
De asemenea, Manda a precizat că mandatul de interceptare cu cea mai lungă durată se regăsește în dosarul Strutinsky, care a fost interceptat 6 ani. Cel mai mare grup de persoane (80) interceptate se regăsește în dosarul Tăriceanu a mai declarat Claudiu Manda.
Uluitoarele cifre nu se opresc aici.
„În intervalul 2005-2016 au fost făcute peste 311.000 de mandate. Ne gândim că peste 6 milioane de oameni au fost interceptați în această perioadă. Cifra ar putea fi mai mare de atât. Toate aceste mandate sunt puse în aplicare de SRI, dar sunt și mandate puse în aplicare de DNA. Putem să credem că și pentru anii următori am putea să vorbim de încă 100.000 de mandate”, a mai spus Claudiu Manda.
Președintele comisiei SRI a mai adăugat o informație tulburătoare: aceea că în anul 2012 toți membrii Guvernului erau interceptați pe bază de mandat de securitate națională.
„La nivelul anului 2012, întreg Guvernul era interceptat pe bază de mandat de securitate națională. În ceea ce privește Parlamentul, am primit o statistică și observăm că cei mai vocali lideri ai Parlamentului erau interceptați. De asemenea, am întrebat dacă au fost interceptați membrii CSAT, însă la această întrebare nu am primit încă răspuns”, a declarat Claudiu Manda.
CE SPUNE SRI
În perioada 11.12.2004 (dată la care a intrat în vigoare Legea 535/2004 ) și 16.02.2016 (până la decizia CCR) numărul total de mandate de securitate națională (inițiale, prelungiri și completări) solicitate de Serviciul Român de Informații a fost de 28.784, din care 9.292 inițiale, precizează SRI într-un comunicat.
SRI afirmă că numărul de persoane a căror drepturi și libertăți au fost restrânse, în condițiile legii, în baza autorizației eliberate de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost de 20.907.
“Pentru un număr de 17.182 persoane aceste măsuri au fost prelungite câte 3 luni, în condițiile legii.De asemenea, SRI a solicitat pentru 16.175 de persoane, dintre cele 20.907 vizate de mandatele inițiale, completări ale măsurilor tehnice dispuse inițial de instanța de judecată. Precizăm că aceste date au fost puse la dispoziția Comisiei de Control a SRI, la solicitarea acesteia din noiembrie anul trecut”, se mai arată în comunicatul SRI.
PROTOCOL DESECRETIZAT
SRI a mai anunţat joi că directorul instituţiei, Eduard Hellvig, a demarat procedura de desecretizare a protocolului de cooperare dintre Serviciul Român de Informații, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Înalta Curte de Casație și Justiție, semnat în anul 2009.
Serviciul Român de Informații a trimis joi documentele pentru a fi consultate și validate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Înalta Curte de Casație și Justiție.
“Activitatea Serviciul Român de Informații se desfășoară strict în conformitate cu legile în vigoare, iar SRI își îndeplinește misiunile legale pentru asigurarea securității naționale numai în limitele constituționale și în serviciul cetățenilor României”, subliniază SRI, într-un comunicat.
.

















































