CSM a decis astăzi viitorul secției pentru investigarea magistraților. Procurorul Elena Iordache îl înfrânge pe Augustin Lazăr

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat astăzi regulamentul Secției speciale de investigare a infracțiunilor comise de magistrați, cu 10 voturi „pentru” şi 8 voturi „împotrivă”. Regulamentul vizează atât funcționarea secției, cât și cum va fi aleasă conducerea acesteia.

Votul esențial a fost cel al procurorului Elena Iordache, de la Parchetul general, care l-a înfruntat deschis pe șeful ei, Augustin Lazăr. Elena Iordache este singurul procuror din cei cinci care au repartizate cauze care îi privesc pe Lucian Onea și Mircea Negulescu, de la DNA Ploiești, care i-a pus pe cei doi sub acuzare. Celelalte cauze, în care sunt implicați cei doi, sunt ținute în sertar.

Asupra Elenei Iordache s-au exercitat presiuni pentru a i se lua dosarul în care îl anchetează pe Negulescu, fapt confirmat printr-o anchetă a Inspecției Judiciare.

Astăzi, Elena Iordache, din calitatea sa de menbru ales în consiliul director al Asociației de Procurori, a susținut argumente împărtășite și de judecătorii din CSM, ceea ce l-a scandalizat pe Augustin Lazăr și l-a făcut să o întrebe în fața tuturor, vizibil nervos, ce caută la această ședință, ce asociație este cea pe care o reprezintă și, în final, privind-o amenințător, dacă este sigură de poziția ei antagonică cu a lui?

Augustin Lazăr și cei aflați de partea lui voiau să facă un singur regulament pentru accesul și admiterea în această secție, atât pentru șeful secției, cât și pentru procurorii operativi. Varianta susținută de Lazăr, practic, adăuga la lege.

De pildă, la evaluarea șefului de secție, notele examinatorilor nu se adunau pentru a face o medie, ci dacă unul singur dădea o notă sub standardul stabilit, candidatul era exclus automat, ceea ce însemna practic, un drept de veto al oricărui examinator.

Secția de investigare a magistraților este una extrem de importantă pentru că atât timp cât a fost sub conducerea DNA mii de judecători și procurori au avut dosare penale, mult prin autosesizare, ținute în nelucrare ani de zile, doar ca instrumente de șantaj pentru a se obține condamnările cerute de DNA în instanțe. O analiză a întregului fenomen care s-a întâmplat la DNA față de judecători puteți citi AICI.