Abuzul în serviciu ajunge la CJUE. Toate cauzele privind această infracțiune ar putea fi suspendate

Tribunalul Neamț a admis o sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în cadrul Dosarului nr. 1652/110/2019, cauză în care a fost trimis în judecată fostul primar al Municipiului Bacău, Cosmin Necula, pentru presupusa săvârșire a infracțiunii de participație improprie sub forma determinării la infracțiunea de abuz în serviciu, care ar fi avut drept consecință încălcarea dispoziților din Legea 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.

Cererea a fost înaintată de avocatul Alexandru Iavorschi, care îl reprezintă pe Cosmin Necula.

CJUE urmează să pronunțe o hotărâre prealabilă asupra următoarei întrebari:

„Dacă articolul 2 din TUE (referitor la respectarea principiilor statului de drept și respectarea drepturilor omului) prin raportare la art. 48 para. 2 din Carta drepturilor fundamentale a UE referitor la dreptul la apărare și art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a UE referitor la principiul legalității infracțiunilor și pedepselor se opun reglementării la nivel național ca infracțiune a unei fapte de îndeplinire a unui act cu încălcarea oricărei legi, fără indicarea expresă a legilor sau a dispozițiilor din legi a căror încălcare atrage angajarea răspunderii penale.”

Necesitatea interpretării dispozițiilor din dreptul Uniunii Europene invocate în speță care face obiectul prezentului dosar este imperios necesară în vederea pronunțării unei soluții legale și temeinice în cauza de față, fiind vorba de o cauză penală având ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu, în care interpretarea legii trebuie să fie în conformitate cu Tratatul Uniunii Europene, Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a Convenției europene a drepturilor omului.

Sintagma „îndeplinește cu încălcarea legii” impune practic o obligație generală de a respecta un număr nedefinit de legi, mai exact toate legile din fondul legislativ, cu consecința aplicării de sancțiuni penale. După cum se poate observa, reglementarea actuală a infracțiunii de abuz în serviciu nu incriminează fapte, acțiuni sau omisiuni concrete, textul fiind redactat deficitar, lipsit de claritate și previzibilitate, cu încălcarea directă a principiilor legalității și proporționalității dreptului penal.

Mai mult, stabilirea faptelor a căror săvârșire constituie infracțiune este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a organului de urmarire penală și, după caz  a judecătorului, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile și condițiile necesare operațiunii de constatare și sancționare a acestei infracțiuni.

De asemenea, dispozițiile dreptului național privind infracțiunea de abuz în serviciu nu numai că nu prevad concret faptele care atrag răspunderea penală, dar stabilesc în mod nediferențiat pentru toate aceste fapte, independent de natura sau gravitatea lor, aceeași sancțiune.

Prin urmare, apărarea a apreciat că pentru aceste considerente art. 2 din TUE prin raportare la art. 49 din Carta și art. 7 din Convenție se opune unei reglementări la nivel național ca infracțiune a unei fapte de îndeplinire a unui act cu încălcarea oricărei legi, fără stabilirea explicită a legilor a căror încălcare atrage angajarea răspunderii penale.

Sesizarea CJUE cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu este prima de acest gen în România, context în care, până la pronunțarea CJUE, instanțele naționale pot dispune suspendarea cauzelor având același obiect, respectiv infracțiunile de abuz în serviciu.

Solutia pe scurt: În temeiul dispozițiilor art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene dispune sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare asupra următoarei întrebări vizând interpretarea articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană: Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (referitor la respectarea principiilor statului de drept și respectarea drepturilor omului) prin raportare la art. 48 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene referitor la dreptul la apărare si art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene referitor la principiul legalităţii infracţiunilor si pedepselor se opun reglementarii la nivel naţional, ca infracţiune, a unei fapte de îndeplinire a unui act cu încălcarea oricărei legi, fără indicarea expresă a legilor sau a dispoziţiilor din legi a căror încălcare atrage angajarea răspunderii penale? Dispune suspendarea judecării prezentei cauze până la pronunţarea hotărârii preliminare. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţa publică astăzi, 14.10.2020.