Constantin Codreanu: Politicienii există pentru cetățeni, nu invers

Ales în 2016 pe listele PMP deputat în Parlamentul României, Constantin Codreanu a vorbit pentru Q Magazine despre reuşitele şi regretele primul mandat.

• Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
• În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
• 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
• Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen
• Nadia, Steaua României

POLITICA POATE SALVA VIEȚI

„Mi-am propus să fiu cât mai activ ca un mod de a răsplăti încrederea acordată de românii pe care-i reprezint în Camera Deputaților. În timp, totul a devenit parte din cotidian. Am fost ajutat și de interesul manifestat de oamenii din Diaspora, comunitățile istorice și Republica Moldova pentru activitatea mea. Sunt convins că a contat şi premiera pe care am introdus-o în viața politică românească – atelierul legislativ – ce a presupus participare activă a cetățenilor la elaborarea de proiecte de legi”, a declarat pentru Q Magazine deputatul.

Crezul care i-a ghidat activitatea în acești patru ani este că „politicienii există pentru cetăţeni, nu invers”.

„Am convins Guvernul să dea Ordonanța de Urgență nr. 65/2017 care a soluționat o problemă ce afecta circa 40.000 de tineri care nu-și puteau perfecta acte de identitate, pentru că nu fuseseră incluși în dosarele părinților de redobândire a cetățeniei române. Am reușit crearea unei instituții care să gestioneze relația cu cel de-al doilea stat românesc – Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Pe viitor, DRRM trebuie transformat într-un Minister al Reunificării. Am modificat, prin proiectele mele, cadrul legislativ care îi vizează pe cetățenii români din Diaspora, comunitățile istorice și Republica Moldova”, relevă Codreanu.

Dincolo de aceste realizări, există şi altele despre care vorbește mai puţin, cum ar fi cele referitoare la ajutorul acordat unor basarabeni aflați în pragul disperării, din cauza birocrației şi a procesului îndelungat de redobândire a cetățeniei române. Au existat oameni bolnavi (de ex. leucemie, cancer etc.) pentru care cetățenia română însemna mai mult decât un pașaport, era șansa lor pentru un tratament în România sau în alte state din UE. Ei se regăsesc într-un număr de aproximativ 4000 de viitori cetățeni ai României care au fost asistați prin intermediul Centrului pentru Cetățenie Română deschis de Codreanu în cadrul Biroului său parlamentar de la Chișinău.

CEL MAI ACTIV PARLAMENTAR ÎN DIASPORA

A avut multe inițiative care ar fi putut fi transpuse în realitate prin prezența în actul guvernamental.

„Sunt aspecte pe care sper să le soluționăm cât mai curând. Unul dintre ele este Cartea Verde a Românului de Pretutindeni. Și unele pe care să le soluționăm mai apoi: accelerarea procesului de redobândire a cetățeniei române, reprezentarea corectă în Parlament a românilor din afara țării, consolidarea financiară a instituțiilor care se ocupă de românii din afara țării, votul electronic”, a explicat parlamentarul.

„Politica înseamnă mai mult decât o funcție trecătoare. E o stare de mulțumire extraordinară să îți ajuți semenii și, uneori, să contribui chiar la salvarea unor vieți”, mărturisește Constantin Codreanu.

Modelul său politic este basarabeanul Vasile Stroescu, primul preşedinte al Parlamentului României Mari după Unirea din 1918.

„Carte şi iar carte, şcoli şi iară şcoli, biserici şi iară biserici – prin ele ne vom ridica sufletul şi vom fi stăpâni pe cunoștințe, bogății ce nu se pot fura”, spunea marele patriot şi filantrop Vasile Stroescu.

Călăuzit de cuvintele acestuia, Codreanu pledează pentru viitorul românesc al Republicii Moldova, bazat pe trei valori fundamentale: educație, credință, sănătate: „Cu cât amânăm implicarea activă în Basarabia, cu atât mai greu va fi ulterior să recuperăm statul Republica Moldova şi cetățenii acesteia, mulți dintre ei români”.

404 întrebări şi interpelări
160 propuneri legislative iniţiate
144 luări de cuvânt
20 legi promulgate