Cum au schimbat alegerile din SUA războiul împotriva dezinformării

Una după alta, rețelele de televiziune din SUA au făcut pasul fără precedent de a se îndepărta de discursul președintelui Donald Trump. Twitter a semnalat un număr tot mai mare de tweet-uri ca fiind înșelătoare. Pe Facebook, paginile au fost eliminate, în timp ce noile mecanisme au împiedicat rapoartele nefondate despre fraudă electorală să devină virale, informează Haaretz.

• TikTok și Youtube „nu sunt suficient de sigure” pentru copii
• 20 de ani fără EA
• Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare
• ÎCCJ sesizează CCR în legătură cu ultimele modificări aduse Codului de procedură penală
• Bolojan atacă PSD și explică de ce proiectul reactoarelor modulare are probleme

După patru ani de pregătire, se pare că mass-media, atât sub aspectul său vechi, cât și sub cel nou, și-a jucat rolul în oprirea flagelului dezinformării în timpul procesului electoral american.

O NOUĂ ETAPĂ ÎN RĂZBOIUL ÎMPOTRIVA DEZINFORMĂRII

Experții sunt de părere că soluțiile adoptate pe parcursul alegerilor din Statele Unite, pe măsură ce Trump și membrii Partidului Republican au încercat să pună sub semnul întrebării legalitatea procesului electoral, marchează un nou nivel în războiul împotriva dezinformării din mediul online.

Dezinformarea este definită ca o informare falsă, greșită în mod deliberat și deseori răspândită în secret pentru a influența opinia publică sau a ascunde adevărul. Și odată cu era digitală, aceasta a luat amploare mai mult ca niciodată.

Potrivit generalului israelian Itai Brun, care cercetează dezinformarea la Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Israel, „începând cu 2016, am trăit cu acest sentiment că așa-zisele fake news sunt cu noi. Cu toate acestea, acum am fost martorii contraatacului din partea celor care sprijină adevărul, adică aceia care oferă societății fapte și ajută la clarificarea realității.”

Brun a adăugat că nu este sigur dacă acesta este „sfârșitul începutului sau începutul sfârșitului” dezinformării, dar crede cu tărie că „acum, contraofensiva este oficială”.

Totodată, conform generalului, această transformare a început chiar înainte de alegerile din 3 noiembrie din Statele Unite, odată cu pandemia de coronavirus.

El a spus că pandemia a dat un impuls mass-mediei vechi și noi să promoveze faptele și cifrele adevărate.

„La început, posturile TV l-au ignorat pe Trump sau au verificat în timp real toate afirmațiile făcute de acesta, apoi Twitter a ascuns tweet-urile președintelui republican”, a afirmat Brun.

11 dintre cele 32 de tweet-uri ale lui Trump au fost plasate în spatele unei etichete de avertizare în care se menționa: această afirmație cu privire la frauda electorală este contestată.

Anat Ben-David, care studiază social media și politici contemporane la Open University din Israel, a spus că: „un lucru interesant pe care l-am observat din 2016 până în 2020 este diferența din social media. Dacă în 2016, principala preocupare era urmărirea dezinformării care folosea datele utilizatorilor înainte de alegeri, în 2020 accentul a fost pe dezinformarea în timp real, pe durata alegerilor și în zilele care au urmat acestora.”

Spre exemplu, Facebook nu a raportat un număr mare de reclame false, așa cum obișnuia în 2016, ci a urmărit să doboare grupul „Opriți furtul”. Acea pagină cerea la „protejarea integrității votului” și adăuga 1000 de membri noi la fiecare 10 secunde, ajungând până la 365.000 de membri adăugați într-o zi.

Buletinele de vot transmise prin poștă, spune Ben-David, au încetinit procesul electoral, dar au permis neutralizarea efectelor dezinformării în timp real.

Lupta pe Twitter împotriva dezinformării din timpul și după alegerile din SUA s-a realizat prin multe postări ascunse, care au forțat utilizatorii rețelei să treacă de avertismente pentru a le citi și, de asemenea, au limitat abilitatea utilizatorilor de a le distribui.

Cu luni de zile înainte de alegerile din 3 noiembrie, Facebook și Twitter au urmărit să închidă toate acele conturi care împărtășeau informații false pe rețelele de socializare. Printre acestea, au fost incluse grupuri și pagini legate de eforturile ruse de dezinformare, dar și campaniile de influență originare din Iran.

Săptămâna trecută, spre exemplu, Facebook a anunțat că a închis 8.000 de pagini care implicau campanii înșelătoare din întreaga lume.

Faptul că televiziunile nu mai difzează un președinte din cauza afirmațiilor false este fără precedent, a declarat profesorul Amit Schejter, expert în politica mass-mediei.

Twitter marchează conținutul publicat de unii politicieni, întrucât este fals. Faptul că o entitate corporativă decide acum ceea ce este fals sau adevărat, este cu adevărat problematic.

Ben-David consideră că nu este foarte clar ce încearcă să facă social media. „Sunt multe lucruri pe care nu știm să le explicăm. Spre exemplu, cele mai distribuite 10 link-uri pe Facebook sunt de la paginile de extremă dreapta.”

Mai mult decât atât, experții spun că toate aceste soluții implementate de rețelele de socializare s-ar putea să nu fie deloc relevante în perioadele în care nu au loc alegeri electorale în Statele Unite, astfel că ceea ce este fals sau adevărat devine mai dificil de stabilit.