Personalul din penitenciare anunță posibile acțiuni comune de protest începând cu 8 februarie

Nemulțumiți că nu au primit încă un răspuns de la ministrul justiției, sindicatele din penitenciare (PUBLISIND-SNPP, FSANP, FSSP si FPP) anunță că vor organiza acțiuni comune de protest, în stradă, organizate în fața Guvernului și ministerelor. Înainte de a demara acțiunile legale pentru organizarea protestelor începând cu 8 februarie, sindicatele din penitenciare îl invită la dialog pe ministrul Stelian Ion, solicitându-i acestuia o nouă întâlnire (cu prezență fizică) și oferirea unor răspunsuri satisfăcătoare până la 1 februarie, informează FSANP pe 27 ianuarie.

• Când arta are un sens
• Vitrinele din București. Cine le-a făcut și de ce ne urăște?
• Doliu colectiv pentru o speranță politică risipită
• Adrian Năstase, de la Budapesta: Americanii nu au foști prieteni
• Susținătorii de ieri, criticii de azi ai lui Nicușor Dan: Ați avut șansa să schimbați sistemul; dacă ați ales să îl serviți, veți fi judecat ca parte a lui!

Revendicările sindicatelor din penitenciare

Sindicatul Național al Polițiștilor din Penitenciare, Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, împreună cu Federația Polițiștilor de Penitenciare solicită ministrului justiției să respecte propriul angajament formulat cu ocazia întâlnirii online din 5 ianuarie 2021.

În funcție de relevanța nemulțumirilor semnalate de personalul din penitenciare, ierarhizate din perspectiva drepturilor și intereselor polițiștilor de penitenciare, revendicările formulate de cele patru federații sindicale din Poliția Penitenciară vizează:

1. Punerea la dispoziția Administrației Naționale a Penitenciarelor a fondurilor necesare pentru a ocupa, în cursul acestui an, un nr. suplimentar de 2.000 de posturi, comparativ cu situația din luna ianuarie 2020. Raportat la standardul de resurse umane necesar real de 20.000 de polițiști de penitenciare, doar 11.850 de posturi sunt ocupate, din cele 16.041 de posturi prevăzute de actele normative aflate în vigoare. Dintre acestea, 2.000 de persoane întrunesc condițiile pentru obținerea pensiei militare în anul 2021, după ce în anul 2020 au trecut în rezervă 800 de polițiști de penitenciare.

2. Amendarea legislației pentru a putea acorda titlul de specialist de clasă, similar polițiștilor, pentru polițiștii de penitenciare.

3. Respectarea Legii nr. 153/2017 privind aplicarea (etapizată) a actului normativ, pentru anul 2021.

4. Indexarea pensiilor polițiștilor de penitenciare, cel puțin cu valoarea inflației, pentru personalul trecut în rezervă.

5. Acordarea suplimentului de risc COVID-19, pentru implicarea în activități generatoare de riscuri.

6. Acordarea, cu celeritate, a majorării de 75% pentru polițiștii de penitenciare care nu au beneficiat de zilele libere prevăzute în vederea supravegherii copiilor de către părinți, în cazul limitării sau suspendării activităților didactice. Este necesară semnarea și publicarea ordinului de ministru.

7. Punerea în aplicare a Deciziilor ICCJ nr. 51/2019 (salarizarea la nivel maxim) și respectiv nr. 65/2020 (plata corectă a orelor suplimentare).

8. Acordarea indemnizației de concediu cu sporuri, cu respectarea sentințelor civile existente și în conformitate cu modificările legislative apărute.

9. Alocarea bugetului necesar pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și a dotărilor, ținând cont de prevederile convenite prin intermediul Acordului colectiv la nivelul grupului de unități.

10. Inițierea demersurilor necesare pentru a sprijini, o dată în carieră, personalul de penitenciar să își cumpere/ construiască o locuință. Prin punerea în aplicare a prevederilor art. 109 din Legea 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare.

Risc major asupra funcționării sistemului penitenciar

Cele patru sindicate din penitenciare semnalează ministrului justiției riscul suspendării concursurilor aflate în derulare, în situația în care nu vor fi alocate fondurile necesare. În anul 2020, marcat de pandemia de coronavirus, resursele disponile au fost la un nivel minim în raport cu ultimii 10 ani, iar personalul de penitenciar a fost suprasolicitat și expus la condiții atipice (riscul infectării cu COVID-19, planificarea serviciului în ture de 12 ore, urmate de 12 ore timp liber).

Volumul de ore suplimentare de muncă prestate de salariații din mediul carceral reprezintă o vulnerabilitate la adresa funcționării sistemului penitenciar, cu impact direct asupra stării de sănătate și eficienței activității prestate.