Foto: Kremlin.ru
Actual

Noua Strategie de Securitate Națională a Rusiei: între suveranitatea națională și „agenda verde”

La 2 iulie 2021, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin a semnat decretul privind Strategia de Securitate Națională, care o înlocuiește pe cea din 2015. Textul noului document, de 44 de pagini, apreciat de unii analiști ca fiind remarcabil, iar de alții, ca un produs al unei gândiri paranoice, este interesant din cel puțin două puncte de vedere.

Analizat din perspectivă comparativă și raportat la cele anterioare, documentul actual este unul matur politic – nu doar prin aspectele calitative și cantitative, dar și prin dimensiunea amenințării la adresa securității naționale pe care acesta o formulează – transformarea sistemului internațional și incertitudinea determinată de schimbare.

Noua formă a ordinii mondiale

Prin domeniile anunțate ca fiind de interes strategic și prin formulări, aceasta este o Strategie a ,,trecerii” spre o nouă etapă., pentru că în actualul text lipsește termenul clasic al ,,lumii policentrice” prin care, în strategiile anterioare, se definea lumea și locul Rusiei în cadrul său.

Sistemul internațional se transformă, ordinea mondială ia o nouă formă, iar Rusia, în următorii ani, trebuie să își păstreze vigilența și să rămână pragmatică, deoarece schimbarea aduce deopotrivă provocări și oportunități, după cum se specifică în noul document.

De asemenea, actuala Strategie este una Națională pentru că accentul cade exclusiv pe contextul național și pe securitatea societală plasate într-o arhitectură regională și globală din ce în ce mai complexă.

Documentul nu mai are un expresiv caracter ,,anti-Occident” și, în termeni specifici, conține foarte puține referiri ostile la adresa Statelor Unite ale Americii: dorința Vestului de a-și menține hegemonia și acțiunile neprietenoase ale anumitor state descriu mai degrabă procese specifice ordinii mondiale actuale. În sfârșit, într-un singur capitol, cel referitor la apărare, se descriu, în două paragrafe (articolele 35 și 36), amenințarea ce reiese din exercițiile militare efectuate de NATO la granițele Rusiei.

Două aspecte sunt noi și importante: emfaza pe suveranitate și includerea ,,agendei verzi” într-un document de securitate națională.

Vladimir Putin și Joe Biden, 16 iunie 2021

Suveranitatea națională

Rusia își definește suveranitatea, în calitatea acesteia de element normativ al sistemului internațional, în sens modern, absolut, adică teritorial.

Anna Stilz în lucrarea sa ,,Territorial Sovereignty. A Philosophical Exploration” susține că această perspectivă oferă statelor naționale moderne patru drepturi primordiale: dreptul asupra jurisdicției teritoriale, dreptul la respingerea interferenței în afacerile interne ale statului, controlul granițelor naționale și, în sfârșit, controlul asupra resurselor.

Dacă anterior suveranitatea statelor era un dat fix și imuabil, schimbările aduse de globalizare transformă sensul noțiunii de suveranitate, iar drepturile legitime ale statelor asupra teritoriului național sunt contestate de însăși natura proceselor și fenomenelor globale.

Variantele postmoderne ale suveranității create de globalizare sunt o amenințare în sine la adresa securității naționale, mai ales pentru statele care se confruntă cu dileme identitare și/sau care nu s-a recuperat după șocul transformării teritoriale, a mutării granițelor naționale.

Noua Strategie de Securitate Națională face trimitere anume la aceste aspecte. În această lumină, reafirmarea constantă a rolului dreptului internațional, a rolului ONU și al Consiliului de Securitate ONU în arhitectura sistemului internațional în toate documentele strategice ale Rusiei reprezintă expresia reafirmării suveranității sale naționale, pentru că aceste instituții internaționale sunt, în prezent, unicii garanți ai suveranității statelor, în sens westphalian.

Aserțiuni precum ,,protejarea valorilor spirituale și morale ruse, a culturii și a memoriei istorice” (articolele 84-93 din Strategie) sunt, de asemenea, expresia socializării suveranității naționale, pe dimensiunea sa moral-identitară.

,,Agenda verde”

,,Agenda verde” inclusă în noua Strategie de Securitate Națională este dictată atât de cea globală, cât, mai ales, de chiar structura economiei Federației Ruse.

Fără asumarea unui asemenea plan, Rusia riscă să piardă o enormă platformă internațională de negociere pentru că, în fapt, ignorarea ,,agendei verzi” promovată strategic înseamnă un suicid politic pentru state.

Pe de altă parte, fără un angajament privind o ,,agendă verde”, marile companii rusești și, implicit, statul rus riscă să piardă piețe imense într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Aceste amenințări reies atât din transformarea structurală a economiei mondiale, modificări care se referă la reducerea la minim a utilizării materiilor prime în producția industrială în statele puternic dezvoltate, cât și din avansarea rapidă a economiilor emergente spre etapa postindustrială. 

Securitatea ecologică este formulată în Strategie prin prisma a două concepte: suveranitate națională și interese naționale.

Articolul 80 precizează că ,,dezvoltarea economiei ,,verzi” și cu emisii reduse de carbon devine principala chestiune pe agenda internațională.

Creșterea concurenței pentru accesul la resursele naturale este unul din factorii care intensifică tensiunea internațională și al apariției conflictelor dintre state”, apoi, în articolul 81 se afirmă că ,,Federația Rusă consideră teritoriul său, diversitatea sa peisagistică și biologică, unicitatea potențialului resurselor sale ecologice în calitate de avuție națională…”.

Cu alte cuvinte, în noua Strategie se asumă o ,,agendă verde”, însă una care nu va știrbi suveranitatea națională și va realiza interesele naționale ale Rusiei.

Un aspect care merită urmărit cu atenție, pentru că în text se trasează doar vagi direcții, este potențialul inovativ al acestei agende și modul în care asumarea strategică a unei ,,economii verzi” va crește competitivitatea Federației Ruse la nivel global, după cum se afirmă în noua Strategie de Securitate Națională.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top