Cazul procuroarei Cristina Pitrop. Parchetul spune că CV ul și performanțele profesionale ale acesteia nu sunt de interes public

Fotografiile pe care Cristina Beatrice Pitrop, avansată recent în funcția de prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, le-a postat de-a lungul timpului pe contul său de Facebook au produs un adevărat fenomen dilematic generând întrebările: e doar sexy, preocupată de selfieuri la toaletă și în lift? Sau e și un procuror profesionist? Q Magazine a căutat răspunsul.

După ce am admirat calitățile estetice, sânii și picioarele aproape dezgolite prin toate pozele, convingându-ne de faptul că ar putea câștiga orice concurs de frumusețe, am căutat motive și pentru respectul profesional pe care am prezumat că îl datorăm unei tinere ajunse atât de rapid într-o funcție de conducere.

Mai ales că Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor a certat ziariștii că „analizarea calităţii profesionale a doamnei procuror prin raportare la aspectul fizic sunt necorespunzătoare unei atitudini jurnalistice oneste.” și că „interesul legitim al presei pentru cariera magistraţilor trebuie să vizeze aspectele academice şi performanţele profesionale ale acestora”. Doamne, parcă mi-a citit gândurile această Asociație!

„În contextul comentariilor şi articolelor publicate de mai multe persoane din mass media cu privire la fotografiile şi contul de Facebook ale colegei noastre de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, AMASP, asociaţie profesională a procurorilor, subliniază că discursul ofensator şi analizarea calităţii profesionale a doamnei procuror prin raportare la aspectul fizic sunt necorespunzătoare unei atitudini jurnalistice oneste. Apreciem că interesul legitim al presei pentru cariera magistraţilor trebuie să vizeze aspectele academice şi performanţele profesionale ale acestora şi nu analiza modului în care magistratul se îmbracă sau pozele pe care acesta le postează pe contul său personal de Facebook. Insinuările cu caracter sexist şi formele de bullying virtual nu constituie, în niciun caz, o modalitate acceptabilă de dezbatere publică, iar caracterizarea unei persoane de sex feminin ca aptă sau inaptă să ocupe un post de management în funcţie de aspectul său fizic este în totală contradicţie cu respectul care trebuie arătat demnităţii umane şi egalităţii de gen”, a transmis AMASP.

Imediat după numirea prin decizia Secției pentru Procurori a CSM, am sunat-o pe Cristina Beatrice Pitrop pentru a o ruga să ne furnizeze CV ul ei și să ne vorbească despre câteva din cauzele pe care le-a investigat de-a lungul carierei sale și care în mod cert ar fi “vorbit” despre integritatea și succesul ei profesional mai mult decât pozele în care ne arăta generos coapsele.

N-am apucat decât să ma prezint și să exprim cererea, urmată de un răspuns enervat al interlocutoarei mele,„N-am niciun punct de vedere!”, și de întreruperea bruscă a convorbirii. Perplexă, am revenit. Nu a mai răspuns. Am trimis un mesaj pe whats app rugând-o să ne ajute cu detalii de carieră care ar lămuri opinia publică și ar explica firesc de ce a fost avansată. N-am primit niciodată vreun semn. Nici măcar de politețe.

Ne-am adresat imediat procurorului ierarhic superior, Mihai Alexandru-Stanciu, cu următoarea cerere:

„Domnule Prim procuror,

În baza Legii 544/2001, vă rog să aveți amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări:

1. Cine a propus Secției pentru procurori a CSM delegarea doamnei procuror Beatrice Pitrop pentru funcția în care a fost numită la 1 noiembrie 2021?

2. Ce o recomandă pe aceasta pentru funcție?

3. Vă rugăm să ne indicați un CV profesional al doamnei procuror și 5 dosare importante instrumentate de aceasta, precum și soluțiile finale date de instanțele de judecată în aceste dosare. Având în vedere că delegarea doamnei procuror a devenit o știre de interes public, vă rugăm să ne răspundeți în cursul zilei de astăzi, 2 noiembrie 2021.

Menționez că am încercat să o contactăm pe doamna Pitrop pentru a ne furniza CV ul dumneaei și a o întreba care sunt obiectivele sale profesionale în noua funcție, însă aceasta ne-a închis telefonul, atitudine complet nedemnă pentru un funcționar public obligat prin lege și prin moralitate să dialogheze civilizat cu ziariștii.”

A doua zi ni s-a răspuns că procurorul Cristina Beatrice Pitrop îndeplinește condițiile de vechime pentru avansare, dar că informațiile cerute de noi privind studiile si cazurile, adică activitatea profesională a acesteia sunt „exceptate de la legea privind accesul la informații de interes public”.

Redăm mai jos răspunsul integral.

„Având în vedere dispozițiile art. 16 alin. 1 din Regulamentul privind transferul, detașarea si delegarea procurorilor, prim-procurorul Paichetului de pe lângă Judecătoria Constanța a propus ocuparea acestei fiincției vacante de prim-procuror adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, prin delegare începând cu data de 01.11.2021, de către doamna procuror Pitrop Beatrice Cristina, din cadrul acestei unitați de parchet, cu punctul de vedere favorabil al prim- procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.

Doamna procuror îndeplinește condițiile art. 50 din Legea nr. 303/2004, în ceea ce priveşte vechimea, a activat în sectorul de supraveghere a activității de cercetare penală a mai multor structuri de poliție și a soluționat și dosare repartizate la urmărire penală proprie, bucurându-se de o bună reputație profesională.

În ceea ce priveşte celelalte solicitări, vă aducem la cunoștință că aceste informații nu constituie informații de interes public, așa cum este noțiunea definită de Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, în art. 2 lit. b: “prin informație de interes public se îințelege orice informație care priveşte activitățile sau și rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma de exprimare a informației.

Ca atare, deși afirmați că stirea este de interes public, ea nu este o informație de interes public, așa cum este definită de lege, astfel că nu se va da curs cererii dumneavoastră.”

În fața unui atare răspuns, dragă Asociație Apărătoare a Statutului Procurorilor, suntem obligați să tragem cu toții singura concluzie de bun simț: distinsa nu se poate prezenta în public decât cu poze sexy, pentru că dacă ar fi avut dosare importante soluționate, „aspecte academice și performanțe profesionale” în baza cărora să o analizăm și prezentăm, ar fi fost bucuroasă și chiar mândră să le pună la dispoziția publicului.

Da, o femeie frumoasă nu trebuie să fie neapărat proastă. După cum un bărbat deștept nu trebuie să fie neapărat evreu. Pot spune că prefer să fiu anchetată de o femeie frumoasă decât de un bărbat urât, și sper ca o femeie care se știe frumoasă să fie mai puțin rea decât una supărată pe lume întrucât natura a făcut-o urâtă. În același timp, nu cred că trebuie să ne urâțim doar pentru a fi mai ușor acceptați de o lume de mitocani frustrați.

Nu o cunosc personal pe doamna respectivă și nu îmi pot forma o opinie negativă asupra inteligenței, profesionalismului și adecvării sale la funcția în care a fost numită, doar pentru că stă bine sub aspect estetic și se îmbracă de o manieră care arată că este conștientă de acest fapt.

Acestea fiind spuse, trebuie precizat că frumusețea depinde de gustul fiecăruia. Unora le plac buzele botoxate, altora nu. Chestiunea este că nu poți fi procuror șef și să te afișezi ca o fată de club. Chiar și un procuror poate fi tolerant. El nu poate face, însă, confuzie între toleranță și casa de toleranță; ori nu poate avea un comportament care să sugreze o atare confuzie.  

Există o anumită decență și sobrietate care se cere oamenilor cu funcții publice de un anumit tip.  Narcisismul manifestat prin afișarea publică a unor scene de viață intimă nu se armonizează cu acea sobrietate, chiar dacă și persoana publică are dreptul la viață privată.

Autoritatea funcției publice nu se asigură prin forța de coerciție cu care este învestită aceasta, ci prin încrederea publicului în caracterul persoanei care o deține. Întrebarea este dacă fotografiile puse în circulație de doamna procuror, nu într-un univers fără loc și timp, ci în societatea românească a anului 2021, mărește sau scade autoritatea sa în exercițiul funcției încredințate ei; cu precădere în condițiile în care performanțele sale profesionale rămân confidențiale?

Psihologic vorbind, e bine așa ceva când ești procuror șef??? Sigur, este important dacă doamna are calități profesionale (la calitățile de procuror, ne referim), dar inculpații, judecătorii, avocații etc care s-ar intersecta cu domnia sa în efortul de a asigura domnia legii abstracte în condiții concrete, mă tem că vor avea multe întrebări despre profilul moral al procurorului de caz, cel puțin la nivel de aparență, când acesta se afișează pe rețelele sociale în chip de femeie fatală…

PS. Las aici spre lectură Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii privind Codul deontologic al magistraților.

HOTĂRÂRE   Nr. 328 din 24 august 2005pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor 

EMITENT: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII  PLENUL 

PUBLICATĂ ÎN MONITORUL OFICIAL  NR. 815 din  8 septembrie 2005    

În temeiul dispoziţiilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, ale art. 24 alin. (1) şi ale art. 39 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere art. III din titlul XV “Modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente,    

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:    

ART. 1  Se aprobă Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.   

ART. 2  Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Codul deontologic al magistraţilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 144/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 6 mai 2005, se abrogă.   

ART. 3   Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.              

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,   judecător dr. Dan Lupaşcu    

ANEXA 1 CODUL DEONTOLOGIC al judecătorilor şi procurorilor    

CAP. 1   Dispoziţii generale    

ART. 1   Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor stabileşte standardele de conduită a acestora, conforme cu onoarea şi demnitatea profesiei.   

ART. 2  (1) Respectarea normelor cuprinse în prezentul cod deontologic constituie un criteriu pentru evaluarea eficienţei calităţii activităţii şi integrităţii judecătorilor şi procurorilor.

(2) Evaluarea se face de către organele competente, potrivit legii.      

CAP. 2   Independenţa justiţiei    

ART. 3   (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să apere independenţa justiţiei.   

(2) Judecătorii şi procurorii trebuie să-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură.   

(3) Judecătorii şi procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice faptă de natură să le afecteze independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională.   

ART. 4  (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu judecătorii şi procurorii nu trebuie să fie influenţaţi de doctrine politice.   

(2) Judecătorii şi procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formaţiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formaţiunile politice şi nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.   

(3) Judecătorii şi procurorii nu pot să acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcţie publică cu caracter politic.   

ART. 5   (1) Judecătorii şi procurorii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice.   

(2) Judecătorii şi procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic.   

ART. 6   (1) Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta imaginea justiţiei.   

(2) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne ori internaţionale.   

(3) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor civile sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.    

CAP. 3   Promovarea supremaţiei legii    

ART. 7   Judecătorii şi procurorii au îndatorirea să promoveze supremaţia legii, statul de drept şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.   

ART. 8   Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să respecte egalitatea cetăţenilor în faţa legii, asigurându-le un tratament juridic nediscriminatoriu, să respecte şi să apere demnitatea, integritatea fizică şi morală a tuturor persoanelor care participă, în orice calitate, la procedurile judiciare.      

CAP. 4   Imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor    

ART. 9   (1) Judecătorii şi procurorii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe.   

(2) Judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor.   

ART. 10   În caz de incompatibilitate, judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină, potrivit legii.   

ART. 11   (1) Judecătorilor şi procurorilor le este permis să acorde asistenţă juridică, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor, descendenţilor sau soţilor lor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela ori curatela acestora. În asemenea situaţii, nu le este îngăduit să se folosească de calitatea de judecător sau procuror pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului ori pentru a crea aparenţa unei astfel de influenţe.   

(2) Relaţiile de familie şi sociale ale judecătorilor şi procurorilor nu trebuie să influenţeze soluţiile pe care le adoptă în exercitarea atribuţiilor de serviciu.   

(3) Judecătorilor şi procurorilor le este interzis să intervină pentru soluţionarea unor cereri, să pretindă ori să accepte rezolvarea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal. Imixtiunea în activitatea altor judecători şi procurori este interzisă.    

CAP. 5   Exercitarea îndatoririlor profesionale    

ART. 12   Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să-şi îndeplinească cu competenţă şi corectitudine îndatoririle profesionale, să respecte îndatoririle cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente şi ordine de serviciu.   

ART. 13   Judecătorii şi procurorii sunt datori să depună diligenţa necesară în vederea îndeplinirii lucrărilor repartizate, cu respectarea termenelor legale, iar în cazul în care legea nu prevede, înăuntrul unor termene rezonabile.   

ART. 14   Judecătorii şi procurorii trebuie să impună ordine şi solemnitate în timpul soluţionării cauzelor şi să adopte o atitudine demnă şi civilizată faţă de părţi, avocaţi, martori, experţi, interpreţi ori alte persoane şi să le solicite acestora un comportament adecvat.   

ART. 15   (1) Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate.   

(2) În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidenţial, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să păstreze materialele respective în incinta instanţei sau a parchetului şi să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege şi de regulament.   

ART. 16   (1) În exercitarea funcţiilor lor de conducere judecătorii şi procurorii trebuie să se preocupe de organizarea activităţii personalului, să manifeste iniţiativă şi responsabilitate. În luarea deciziilor ei trebuie să acorde prioritate intereselor instanţelor şi parchetelor, precum şi bunei administrări a justiţiei.   

(2) Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere nu pot folosi prerogativele pe care le au pentru a influenţa desfăşurarea proceselor şi soluţionarea cauzelor.    

CAP. 6   Demnitatea şi onoarea profesiei de judecător sau procuror    

ART. 17   Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcţie şi în societate.   

ART. 18   (1) Relaţiile judecătorilor şi procurorilor în cadrul colectivelor din care fac parte trebuie să fie bazate pe respect şi bună-credinţă, indiferent de vechimea în profesie şi de funcţia acestora.   

(2) Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională şi morală a colegilor lor.   

ART. 19   Judecătorii şi procurorii îşi pot exprima public opinia privind exercitarea dreptului la replică în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa lor.   

ART. 20   Judecătorii şi procurorii nu pot desfăşura acţiuni care, prin natura lor sau modul de finanţare ori executare, ar putea, în orice formă, să impieteze îndeplinirea cu imparţialitate, corectitudine şi în termenele legale a obligaţiilor profesionale.    

CAP. 7   Activităţi incompatibile calităţii de judecător sau procuror    

ART. 21   (1) Judecătorii şi procurorii nu pot cumula această calitate cu nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.   

(2) Judecătorii şi procurorii pot participa ca formatori în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, potrivit programului stabilit de acestea cu conducerile instanţelor sau parchetelor în care formatorii îşi desfăşoară activitatea.   

ART. 22   Judecătorilor şi procurorilor le este interzisă participarea directă ori prin persoane interpuse la jocuri de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor, în condiţiile legii.   

ART. 23   Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină, potrivit legii, de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazurile care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.