Cazul „Roșia Montană” nu s-a finalizat, chiar dacă nu se mai vorbește despre el. Exploatarea zăcământului minier din această regiune a fost împiedicată, iar comuna „Roșia Montană” a fost inclusă în patromoniul universal UNESCO, la presiunea mai multor ONG uri care luptă pentru salvarea mediului. Acestea au promis că în locul mineritului, turismul din această zonă va aduce bunăstare locuitorilor de aici care își vor putea dezvolta afaceri profitabile, și va pune Roșia Montană pe harta de interes a călătorilor străini.
- PSD asigură că moțiunea va trece. Parlamentarii PNL, USR și UDMR vor fi prezenți, dar nu vor vota
- Ana Blandiana și Zbigniew Herbert, între destin și premiu
- „Criminalitatea este în creștere în întreaga UE, iar în multe privințe are chip de copil”
- Proiectul Neptun Deep: încep lucrările de instalare a conductei de gaze în Marea Neagră
- Va fi Chivu al treilea „Mag”, după Herrera și Mourinho?
Cine va plăti despăgubirile?
Roșia Montană a intrat în patrimoniul UNESCO, însă oamenii de aici sunt tot mai săraci, iar localitatea tot mai abandonată. Între timp, firma care voia să exploateze un zăcământ de aur din regiune și care a așteptat 14 ani avizele și acordul final al diverselor guverne succedate pe la Palatul Victoria, a dat statul român în judecată la Curtea Arbitrală de la Washington și cere despăgubiri de 4,5 miliarde de euro. Q Magazine a analizat aici, pe larg, dacă în spatele listării la UNESCO au stat intenții nobile sau o lovitură dată intersului național.
În iulie 2015, Gabriel Resources Ltd şi Gabriel Resources Jersey, acţionari ai proiectului minier de la Roşia Montană, au înregistrat pe rolul Centrului Internaţional de Soluţionare a Disputelor Relative la Investiţii de la Washington (ICSID) o cerere de arbitraj împotriva Statului român. Cele două companii off-shore pretind încălcarea tratatelor încheiate de Guvernul României cu Guvernele Marii Britanii şi Canadei pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. Firmele care controlează Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer de la Roşia Montană, cer despăgubiri statului român pentru blocarea proiectului aurifer
Într-un moment de luciditate juridică, fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, avertiza că România riscă să piardă acest proces dacă introduce situl Roșia Montană în UNESCO, înainte de finalizarea procesului aflat pe rol.
„Înţelept ar fi să nu se ia nicio decizie. Depunerea dosarului de către statul român e o poziţionare care vine mănuşă în procedura arbitrală. Pentru investitorul cu pricina şi în dauna statului”, a scris Raluca Prună, într-un comentariu la un comunicat postat de Corina Șuteu, ministru al Culturii, care a urgentat procedura înscrierii Roșia Montană în UNESCO.
România curată a citat surse din Ministerul Justiţiei care au explicat poziţia Ralucăi Prună. „Reacţia ministrului Justiţiei nu ar înseamna că ea s-a poziţionat de partea investitorului Roşia Montana Gold Coropration, ci că apară interesele statului în procesul deschis de RMGC la ICSID, la Washington. Abia după ce se soluţionează procedura arbitrală de la Washington, Guvernul ar trebui să întreprindă demersuri pentru introducerea Roşiei Montana în patrimoniul UNESCO. Orice mişcare a statului român care ar sugera că are deja o idee, că nu este neutru, nu ar face decât să îl avantajeze pe investitor în procedura de arbitraj. În plus, Guvernul tehnocrat ar fi un guvern de administrare, o astfel de decizie cu consecinţe majore ar trebui luată de noul Executiv, au explicat sursele din Ministerul Justiţiei.”
Experții din domeniul juridic nu au dubii în privința faptului că statul român va pierde acest proces, singura întrebare rămânând CINE va suporta despăgubirile cerute?

Galerii la Roșia Montană
Statul român: Proiectul poate continua
La 6 decembrie 2021, avocații care apără statul român în arbitrajul internațional de la Washington au comunicat Tribunalului ICSID poziția României. Juriștii arată că înscrierea localității în patrimoniul universal protejat al lumii, nu are impact asupra proiectului minier din această regiune și că poate fi în continuare implementat.
În documentul statului român, intrat în posesia Q Magazine și care poate fi consultat la finalul acestui articol, se menționează că România nu este obligată să țină cont de recomandările UNESCO și înscrierea Roșiei Montane în această organizație s-a făcut sub rezerva respectării drepturilor RMGC, ale cărei avize și certificate de descărcare arheologice, obținute pentru implementarea proiectului minier, rămân valabile. Mai mult, pot fi solicitate și altele. Autoritătățile române au obligația legală de a ține cont de drepturile RMGC și de Licența minieră în orice planuri de urbanism viitoare din Roșia Montană, arată avocații.
Mai mult, în document se precizează și faptul că România poate restrânge zona UNESCO sau poate solicita chiar radierea din UNESCO a întregii zone, pentru a face loc proiectului minier.
România nu este obligată să țină cont de recomandările UNESCO
Statul român declară că UNESCO poate impune statelor părți care au aderat la Convenția UNESCO obligația unor„eforturi rezonabile” și că acestea (statele – n.r.) au dreptul de apreciere asupra măsurilor pentru protecția și conservarea moștenirii lor culturale, care trebuie să le respecte suveranitatea națională. Se mai arată și că UNESCO nu poate impune măsuri obligatorii în sarcina României, care nu este obligată să țină cont de recomandările UNESCO cu privire la Roșia Montană.
România menționează că atunci când a reactivat aplicația UNESCO (februarie 2020 – n.r.) a indicat UNESCO faptul că Licența RMGC este încă valabilă și că „RMGC nu a îndeplinit până în prezent, dar poate îndeplini în continuare cerințele prevăzute de legislația română pentru obținerea avizelor de mediu și de altă natură necesare pentru proiectul minier Roșia Montană”, arătând și că „nominalizarea a fost făcută sub rezerva drepturilor RMGC”, în conformitate cu articolul 6.1 din Convenția UNESCO, care precizează obligația statelor părți de a proteja patrimoniul cultural și natural, fără a aduce atingere dreptului de proprietate prevăzut de legislaţia naţională.
România poate reduce zona UNESCO
Poziția României indică faptul că, potrivit dreptului internațional, listarea UNESCO nu împiedică derularea proiectului minier, iar dacă RMGC va asigura permisele necesare și licența socială pentru proiect, România poate să ia măsuri pentru reducerea ariei zonei UNESCO sau poate solicita radierea întregului sit Roșia Montană din UNESCO.
Avizul Ministerul Culturii și certificatele de descărcare arheologica emise pentru Proiectul Roșia Montană rămân valabile, putând fi emise și alte certificate necesare declasării Roșiei Montane de pe Lista Monumentelor Istorice
În document se mai menționează faptul că listarea Roșiei Montană în patrimoniul UNESCO, nu afectează drepturile RMGC prevăzute de legislația română, care permit declasificarea monumentelor istorice din Roșia Montană. Avocații subliniază că articolele apărute potrivit cărora legislația română nu ar permite declasificarea unui sit UNESCO, în urma emiterii unui certificat de descărcare arheologică, se bazează pe declarații de presă, nicidecum pe legea română.
Guvernul se va asigura că planurile urbanistice care se vor adopta ca urmare a înscrierii Roșiei Montane în UNESCO vor ține cont de drepturile RMGC și de Licența minieră

Cartierul Recea din Alba Iulia, construit de compania RMGC pentru roșienii care au acceptat strămutarea din satul natal în vederea extinderii zonei de exploatare auriferă
Orice plan urbanistic pentru zona Roșia Montana va fi aprobat prin hotărâre de Guvern, iar acesta va trebui să ia în considerare drepturile RMGC obținute în temeiul Licenței înainte de a aproba orice plan urbanistic pentru situl Roșia Montană. Autoritățile responsabile cu avizarea oricărui Plan Urbanistic General sau Plan Urbanistic Zonal sunt obligate, prin lege, să se asigure că drepturile miniere ale RMGC sunt reflectate în acele planuri.
Statul mai declară că niciun plan urbanistic general sau zonal pentru Roșia Montană nu a fost încă pregătit sau depus si că orice plan urbanistic va trebui să reflecte Licența RMGC, altfel nu va putea fi aprobat de autoritățile române.
Președintele Klaus Iohannis saluta înscrierea localității în patrimoniul universal și spunea că aceasta ar trebui să fie un model.












































