Gabriela Scutea cere ca un procuror să-și dea votul pentru viitorul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție

Procurorul general Gabriela Scutea a afirmat, miercuri, că în proiectele legilor justiţiei transmise la Parlament se regăsesc numeroase propuneri preluate de la instituţia pe care o conduce, însă sunt unele aspecte care trebuie îmbunătăţite, menţionând între acestea reducerea vechimii pentru promovarea procurorilor.

• PSD l-ar putea accepta pe Eugen Tomac în funcția de premier
• ÎCCJ, atac fără precedent la guvernul Bolojan: Demonizează Justiția și transformă magistrații în ținte
• Budăi, despre Bolojan: Un om care a reușit ceea ce părea imposibil
• Primul pas către „împăcarea” sistemului de sănătate public cu cel privat
• Caz de AUR! Un obiectiv finanțat de români a fost inaugurat cu steagul Ținutului Secuiesc. Europarlamentar: Au lipsit cu desăvârșire însemnele statului român

Comisia parlamentară care analizează proiectele viitoarelor legi ale justiției este compusă din Marian Rasaliu, Oana Florea, Maia Teodoriu, Steluța Cătăniciu, Dumitrița Gliga, Robert Cazanciuc, Laura Moagher, Cristinel Rujan, Marius Toanchină, din partea PSD, Gabriel Andronache, Ioan Cupșa, Cristina Trăilă, Diana Moraru, Mihaela Banu, Daniel Fenechiu, Augustin Niculescu Ţâgârlaş, Cristian Augustin, din partea PNL, Simiona Spătaru, Oana Murariu, Silviu Dehelean, Stelian Ion, din partea USR, Csaszar Karoly Zsolt, Ladanyi Laszlo Zsolt, din partea UDMR, Sorin Cristian Mateescu, Sorin Titus Muncaciu, din partea AUR, și Ionel Stancu, din partea minorităților.

Premierul Nicolae Ciucă a susținut că procesul în care s-a derulat elaborarea acestor legi este „un exemplu de maturitate şi responsabilitate pentru toate instituţiile implicate”, în timp ce ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a vorbit despre „consolidarea independenței justiției” prin noile acte normative.

Comisia pentru examinarea legilor din domeniul Justiţiei a început, marţi, discuţiile privind proiectele transmise în procedură parlamentară de către Guvern, care se referă la legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, legea privind organizarea judiciară şi legea privind Consiliul Superior al Magistraturii.

„Comisia şi-a început activitatea. Am precizat de la început că suntem în procedură de urgenţă, aceasta fiind aprobată de către Biroul permanent al primei camere sesizate, respectiv Camera Deputaţilor (…). Bineînţeles, ulterior va urma aceeaşi procedură şi la Senat, cu menţiunea că şi Senatul va sesiza aceeaşi comisie specială pentru întocmirea raportului. Astăzi am început dezbaterile generale. Domnul ministru Cătălin Predoiu, în calitate de iniţiator sau ca reprezentant al iniţiatorului, a prezentat punctul de vedere şi a prezentat pe larg conţinutul acestor reglementări. Au urmat dezbaterile generale din partea grupurilor parlamentare. Mâine vom avea, de asemenea, dezbateri cu autorităţile relevante din domeniul Justiţiei tot în cadrul dezbaterilor generale şi vom avea discuţii cu asociaţiile profesionale şi cu organizaţiile neguvernamentale care şi-au exprimat dorinţa de a participa la lucrările acestei comisii”, a precizat preşedintele comisiei, Gabriel Andronache, marți, 6 septembrie.

14 ONG-uri şi asociaţii au transmis, miercuri, o scrisoare deschisă Parlamentului în care solicită asigurarea unui proces legislativ transparent în contextul dezbaterilor referitoare la legile justiţiei din Comisia comună.

„Lucrările Comisiei parlamentare comune cu privire la legile justiţiei trebuie să fie deschise societăţii civile, astfel încât rezultatele să răspundă aşteptărilor venite dinspre o parte cât mai mare a societăţii”, se arată într-un comunicat semnat de Asociaţia Expert Forum, ActiveWatch, Funky Citizens, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile – FDSC, Centrul Român de Politici Europene – CRPE, Centrul pentru Inovare Publică, Asociaţia CIVICA, Centrul FILIA, Asociaţia VedemJust, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Comunitatea Declic, Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, Asociaţia Rise OUT şi PATRIR.

De asemenea, trebuie avut în vedere avizul Comisiei de la Veneţia, păstrarea prevederilor existente cu privire la poliţia judiciară din Legea privind organizarea judiciară până la adoptarea unei legi speciale cu privire la poliţia judiciară, deoarece crearea unui vid legislativ ar avea un efect negativ asupra capacităţii parchetelor în investigarea infracţiunilor, menţionează organizaţiile.

„Adoptarea unor noi legi ale justiţiei de către Parlamentul României trebuie să rezulte într-un cadru legislativ cu privire la sistemul judiciar care să repare derapajele din perioada 2017-2019 şi să asigure independenţa şi eficienţa acestuia. Unele dintre amendamentele propuse nu doar că nu rezolvă problemele apărute în perioada 2017-2019, dar întorc sistemul judiciar românesc la standarde din perioada de pre-aderare”, mai arată sursa citată.

Gabriela Scutea cere ca un procuror să-și dea votul pentru viitorul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție

„Proiectele, iniţiate de Ministerul Justiţiei şi aflate în dezbatere publică în mod excepţional pentru sistemul juridic pe o durată atât de îndelungată, din 2020 practic până în prezent, au suscitat din partea Ministerului public transmiterea în mod consecutiv a mai multor seturi de observaţii şi propuneri, toate centrate pe întărirea capacităţii Ministerului public, raportat la situaţia în care ne găsim în prezent”, a afirmat Scutea, la dezbaterile din Comisia parlamentară specială pe legile justiţiei.

Ea a adăugat că a regăsit în forma transmisă de Guvern către Parlament numeroase propuneri pe care le-a formulat, dar rămân însă „unele aspecte” care pot fi îmbunătăţite, în scopul „eficientizării activităţii Ministerului public”.

Gabriela Scutea a menţionat că un „câştig deosebit” al acestor legi îl reprezintă prevederile privind atribuţiile Ministerului Public, subliniind că se referă la posibilitatea procurorului general de a infirma acte ale unui procuror subordonat, care nu este şef de secţie sau şeful DNA, şeful DIICOT.

„M-aş referi la un câştig deosebit pe care această lege îl aduce în peisajul parchetelor şi în ceea ce priveşte atribuţiile Ministerului public stabilite prin dispoziţiile articolul 131 din Constituţie pentru apărarea ordinii de drept. Pentru că în situaţia în care la nivelul Ministerului public decizia este fragmentată la nivel local, fără o posibilitate de a stabili şi de a urmări o politică coerentă în ceea ce priveşte politicile penale, înseamnă că reproşurile cetăţenilor cu privire la aplicarea neunitară a legii vor continua. (…) Îi mulţumesc domnului ministru pentru însuşirea argumentaţiei noastre în sensul necesităţii, nu doar pentru procurorul general, ci şi pentru procurorii şefi ai DNA şi DIICOT de a interveni pentru verificarea în primul rând a legalităţii şi a temeiniciei, atunci când este cazul, a actelor procurorilor din subordine, indiferent la ce nivel sunt ei, pentru că în acest fel reuşim să venim cu mai multă convingere şi coerenţă şi consistenţă către societate pentru stabilirea elementelor de politică penală în mod foarte clar”, a explicat Scutea, citată de Agerpres.

Gabriela Scutea și procurorul șef al DNA, Crin Bologa Foto Facebook

Ea a mai spus că sunt anumite aspecte din aceste legi care trebuie aduse „într-o zonă de echilibru” al atribuţiilor stabilite prin Constituţie şi modul în care se reflectă în textele propuse de Guvern.

Gabriela Scutea a solicitat ca din comisia constituită în procedura de selecţie pentru promovarea în funcţie de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să facă parte şi un procuror, menţionând că în forma actuală nu se acordă nici un rol Ministerului Public, care are atribuţie de a asigura respectarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Potrivit lui Scutea, un alt aspect care trebuie îmbunătăţit în pachetul de legi se referă la vechimea pentru promovare, care este una ridicată.

„Considerăm că ceea ce este foarte important pentru Ministerul Public este să fie reduse aceste vechimi nu doar pentru o durată determinată, aşa cum este stipulat în dispoziţiile tranzitorii ale proiectelor pe care le examinaţi, ci pentru o durată mult mai îndelungată”, a mai spus aceasta.

O altă propunere de modificare a legilor justiţiei se referă la Poliţia judiciară, rezultată după desfiinţarea SIIJ.

„Poliţiştii care au fost prevăzuţi iniţial în structură se impune şi se justifică să rămână în structura Ministerului public, însă existenţa lor nu mai are la bază nişte dispoziţii de statut şi de funcţionare care se regăseau în articolul 120 indice 2 din legea 304″, a explicat Scutea.

Ea a arătat că un alt aspect care trebuie modificat în aceste legi se referă la faptul că „este nerealist ca, la nivelul pachetelor să se confrunte cu acest deficit cronic de personal, care afectează continuitatea cercetărilor şi a supravegherii cercetărilor în dosare, în schimb să fie posibilă detaşarea în cazul Consiliului Superior al Magistraturii pentru ocuparea funcţiilor din aparatul propriu”.

„Aşadar, nu este sănătos pentru sistemul judiciar să existe acest această debalansare între care este realitatea între cât sunt încărcaţi procurorii în parchete, în schimb există un debuşeu – detaşarea în cadrul aparatului propriu al CSM”, a mai spus procurorul general.

Comisia parlamentară specială pe legile justiţiei a continuat, miercuri, dezbaterile generale asupra celor trei legi iniţiate de Ministerul Justiţiei – privind statutul judecătorilor şi procurorilor, privind organizarea judiciară şi privind Consiliul Superior al Magistraturii.