Statele Unite și Rusia, de acord în privința Curții Penale Internaționale. Cum amenința America judecătorii de la Haga

Curtea Penală Internațională, cea care a anunțat vineri, 17 martie, emiterea unui mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, este un organism recunoscut de 123 de țări, printre care și România. Jurisdicția ei însă nu se poate extinde în Statele Unite, Rusia sau Israel, întrucât acestea nu recunosc autoritatea tribunalului internațional.

• Veştea, primul mesaj către liberali: Nu e o amenințare!
• Tomac „ne-a îmbrățişat” şi-a plecat. Liberalul Adrian Veştea, nominalizat de Nicuşor Dan. Bolojan: Un act ostil, o încercare de a rupe PNL
• Simona Halep s-a retras. „Nu regret nimic și vreau doar să mulțumesc vieții și universului pentru tot ceea ce am primit”
• Acum 3 ani, România avea cea mai ieftină benzină din Europa. Azi e la nivelul din cele mai scumpe state membre UE
• Proiect. Șefii instituțiilor care nu acționează pentru recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi riscă închisoare până la cinci ani

În 2018, când Curtea de la Haga voia să acuze mai multi soldați americani de violuri, atrocități și chiar de crime comise în Orientul Mijlociu, după războiul din Afganistan, de la cel mai înalt nivel al Statelor Unite au fost proferate amenințări la adresa judecătorilor internaționali.

Ultimul militar american înainte de retragerea completă din Afganistan, în 2018, generalul-maior Chris Donahue Foto Departamentul Apărării

Procurorii Curții Intenționale ceruseră în noiembrie 2017 deschiderea unei investigații privind presupuse crime de război comise de militari ai Statelor Unite și de ofițeri ai serviciilor de informații americane în Afganistan, inclusiv abuzuri asupra unor deținuți.

Consilierul pentru Securitate Națională de la Casa Albă de la acea vreme, John Bolton, a numit atunci Curtea de la Haga „iresponsabilă” și „de-a dreptul periculoasă” pentru Statele Unite, Israel și alți aliați, precizând că orice anchetă asupra militarilor americani ar fi „o investigație complet nefondată, nejustificată“.

Bolton a pus în discuție și legitimitatea Curții penale internaționale.

„Nu vom coopera cu ICC (Curtea Penală Internațională), nu vom oferi nicio asistență ICC, nu vom adera la ICC. Vom lăsa ICC să moară singură. În orice caz, Curtea nu a obținut niciun fel de rezultate în ceea ce privește pedepsirea crimelor atroce. Din 2002 și până acum, Curtea a cheltuit peste 1,5 miliarde de dolari, obținând doar 8 condamnări (…) Vom negocia cu și mai multă energie acorduri bilaterale pentru a împiedica alte state să predea militari americani către ICC. Vom interzice intrarea în Statele Unite a judecătorilor și procurorilor tribunalului. Vom sancționa fondurile lor în sistemul financiar american și-i vom urmări în sistemul penal american. Vom face același lucru pentru orice companie sau stat care ajută investigațiile ICC privitoare la americani. Vom lua notă dacă anumite țări vor coopera cu investigația ICC și ne vom aminti acest lucru atunci când discutăm despre asistența străină, asistența militară și cooperarea în domeniul intelligence”, declara în 2018 John Bolton, citat de France 24.

Donald Trump, care era atunci președintele SUA, a întărit poziția consilierului său pe securitate națională, în Adunarea generală ONU, declarând că nu va ceda suveranitatea Americii către o birocrație globală.

„În ceea ce privește America, ICC nu are jurisdicție, nu are legitimitate și nu are autoritate […], nu vom ceda suveranitatea Americii către o birocrație globală care nu este aleasă și nu răspunde”, a afirmat Donald Trump.

O lege pentru imunitatea americanilor față de autoritatea instanței de la Haga

Poziția SUA față de CPI era cunoscută de întreaga lume încă din 2002, când președintele George Bush a semnat Legea privind protecția membrilor armatei americane, cu scopul de a intimida țările ce ratifică tratatul pentru Curtea Penală Internațională (ICC). Legea autorizează folosirea forței militare pentru eliberarea oricărui american sau cetățean al unei țări aliate cu SUA care este reținut de Tribunalul cu sediul la Haga. Această prevedere, numită „clauza de invazie de la Haga”, a provocat o reacție puternică din partea aliaților SUA din întreaga lume, în special în Țările de Jos.

Președintele George Bush a semnat Legea privind protecția membrilor armatei americane Foto Facebook

Mai mult decât atât, legea prevede retragerea asistenței militare americane din țările care au ratificat sau o vor face, și restricționează participarea SUA la menținerea păcii ONU, cu excepția cazului în care Statele Unite obțin imunitate de urmărire penală. Totodată, la aceste prevederi se poate renunța doar prin decizia președintelui din rațiuni de „interes național”.

„Statele care au ratificat acest tratat încearcă să consolideze statul de drept”, declara atunci Richard Dicker, director al Programului Internațional de Justiție la Human Rights Watch. „Administrația Bush vrea să-i pedepsească pentru asta”.

Dicker a subliniat că mulți dintre cei mai mari susținători ai CPI sunt democrații fragile și țări care abia ies din crize ale drepturilor omului, cum ar fi Sierra Leone, Argentina și Fiji.

Legea adoptată de administrația Bush face parte dintr-un efort multiplu al SUA împotriva Curții Penale Internaționale. În iunie 2002, administrația a respins continuarea forței de menținere a păcii ONU în Bosnia, forțând astfel obținerea imunității permanente pentru trupele militare care fac parte din forțele de menținere a păcii ONU. În iulie, oficialii americani au lansat o campanie în întreaga lume pentru a obține acorduri bilaterale care să acorde imunitate americanilor față de autoritatea instanței de la Haga.
Washingtonul a obținut un astfel de acord cu România.

Cu toate acestea, o altă prevedere a legii permite Statelor Unite să sprijine eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor acuzați de genocid, crime de război sau crime împotriva umanității – incluzând și eforturile CPI.

„Administrația nu pierde niciodată o ocazie de a-și antagoniza în mod gratuit aliații din CPI”, a mai spus Dicker. „Dar este și adevărat că noua lege are mai multe lacune decât un schwaitzer elvețian”.

Dicker afirma că legea oferă administrației libertatea de a depăși efectele nocive ale ASPA, de la caz la caz. Washingtonul ar putea încerca să folosească acest fapt pentru a oferi concesii suplimentare din partea statelor care susțin instanța, dar Dicker a îndemnat aceste țări „să nu cadă în capcana SUA: legea nu cere nicio măsură punitivă”.

Legea în discuție face parte din pachetul din 2002 adoptat pentru a răspunde atacurilor teroriste din Statele Unite de la 11 septembrie 2001.

Rusia consideră „lipsite de sens” mandatele de arestare emise de CPI

Deși sunt în general pe poziții adverse, accentuate în ultima perioadă ca urmare a invaziei din Ucraina, Statele Unite și Rusia au aceleași opinii în privința Curții Penale Internaționale. În urma emiterii mandatului de arestare pe numele președintelui Vladimir Putin, reacțiile au fost imediate din partea Rusiei.

„Deciziile Curţii Penale Internaţionale sunt lipsite de sens pentru ţara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic. Rusia nu este parte a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi nu are nicio obligaţie în virtutea acestuia”, a subliniat Zaharova, adăugând că Moscova nu va colabora cu CPI și avertizând că „mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internaţională vor fi insignifiante din punct de vedere juridic” pentru Rusia.

Și fostul președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a comentat ironic, pe Twitter, decizia Curții Penale Internaționale.

„Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin. Nu mai este nevoie să explic unde trebuie folosită această hârtie”, a scris Medvedev pe Twitter, încheind mesajul cu un emoticon ce simbolizează hârtia igienică.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a calificat decizia CPI drept „neavenită și nulă”.

„Rusia, la fel ca un anumit număr de ţări, nu recunoaşte competenţa acestui tribunal. Prin urmare, din punct de vedere al legii, deciziile acestui tribunal sunt nule şi neavenite”, a declarat Peskov.

Comisarul rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, vizată împreună cu Putin de mandatul de arestare al CPI, din cauza unor presupuse deportări de copii ucraineni, a dat asigurări că îşi va continua munca.

„Este frumos din partea comunităţii internaţionale să aprecieze munca noastră de ajutorare a copiilor ţării noastre, faptul că nu îi lăsăm în zonele de operaţiuni militare şi că îi scoatem de acolo (…) Există sancţiuni din toate ţările (…) Însă ne vom continua munca”, a declarat Maria Lvova-Belova.

De partea cealaltă, mandatul a fost aplaudat de la președintele Joe Biden, chiar dacă America nu recunoaște Curtea de la Haga, de opzanții lui Putin din Rusia și de însuși președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care a declarat că este un pas important în oprirea acestui “stat satanic.” agresor.

De altfel, mandatul de arestare emis de CPI pare anacronic. Putin nu poate fi arestat pentru că nu se duce în nicio țară din cele în care ar putea fi reținut. Și nu se duce din cauza faptului că ar putea fi arestat, ci pentru că deja avea interdicții de intrare în anumite state.

Procurorul șef al Curții Penale, Karim Khan, de origine britanic, a declarat pentru BBC că mandatul a fost emis în urma “dovezilor, a votului și a declarațiilor făcute de părți”.

Curtea a dorit să țină secret acest pas, însă ulterior a decis să-l facă public pentru a stopa alte eventuale infracțiuni viitoare.

“Copiii nu pot fi folosiți ca pradă de război, nu pot fi deportați” a declarat Khan postului de televiziune englez. Pentru acest tip de infracțiune, nu trebuie să fii jurist, ci pur și simplu om, pentru a înțelege cât de abominabilă este”, a mai spus procurorul.

Khan a amintit că nimeni nu a crezut că liderul sârb Slobodan Milosevic, acuzat de crime de război în Croația, Bosnia și Kosovo, în anii 1990, va sfârși în fața justiției pa Haga. “Cei care cred că poți comite o infracțiune ziua și dormi liniștit noaptea, ar trebui să se uite pa istorie”, a adăugat Khan.

Potrivit site-ului oficial, CPI are peste 900 de membri ai personalului: din aproximativ 100 de state, 6 limbi oficiale: engleză, franceză, arabă, chineză, rusă și spaniolă.

CPI dispune de un birou de Legătură la Națiunile Unite la New York și de 7 birouri de țară la Kinshasa și Bunia (Republica Democratică Congo); Kampala (Uganda); Bangui (Republica Centrafricană, ); Abidjan (Coasta de Fildeș); Tbilisi (Georgia); și Bamako (Mali).

CONDAMNAȚII CURȚII DE LA HAGA

Dominic Ongwen, Lubanga Dyilo, Bosco Ntaganda, Narcisse Arido, Fidèle Babala, Aimé Kilolo, Jean-Jacques Mangenda, Ahmad al-Mahdi.

Aceștia sunt toți cei condamnați vreodată de Curtea de la Haga în existența ei, dintr-un total de 52 de persoane anchetate pentru genocid, crime împotriva umanității, crime de război sau agresiune. Procesele împotriva a 22 de persoane sunt în derulare, 16 sunt fugari, unul este în faza preliminară și cinci sunt în stadiu de judecată. 

Procedurile împotriva a 30 de persoane au fost finalizate: doi execută pedepse, șapte au terminat pedeapsa, patru au fost achitați, pentru șapte au fost respinse acuzațiile, pentru trei au fost retrase acuzațiile, iar șapte au murit înainte de încheierea procedurii. (Slobodan Miloșevici și alți iugoslavi au fost judecați înainte de înființarea CPI, de un tribunal special creat).

Țările din care provin anchetații sunt: Congo, Uganda, Sudan, Republica Centrafricană, Kenya, Libia, Côte d’Ivoire, Mali, Georgia, Burundi, Bangladesh, Myanmar, Afganistan, Palestina, Filipine, Venezuela și Ucraina. De azi, și Rusia.

Bugetul pentru 2023 este de 169.649.200 €, potrivit site-ului CPI.