Mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin

Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru președintele Vladimir Putin și pentru comisarul pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, potrivit unui comunicat de presă. Curtea precizează că Putin „este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și de transfer ilegal al populației (copiilor), din zonele ocupate ale Ucrainei, în Federația Rusă”. Într-un interviu exclusiv pentru Q Magazine, avocata Alina Miron care a reprezentat mai multe state în fața Curții Internaționale de la Haga, a explicat ce șanse sunt ca președintele Rusiei să fie arestat și judecat. Interviul poate fi citit aici.

• Raed Arafat, pus sub acuzare pentru contrabandă
• Cristian Pîrvulescu propune un prim-ministru cu profil neutru / independent sau „un guvern cu un grad ridicat de independență politică”
• Bolojan: Vom iniția discuții cu USR, UDMR și grupul minorităților, pentru a clarifica prin ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar
• Era Tim Cook se încheie. Apple va avea un nou CEO din toamnă
• Raed Arafat chemat la Parchetul Militar

Presa internațională a relatat că, recent, Curtea Penală Internațională de la Haga a deschis două cazuri de crime de război, legate de invazia rusă în Ucraina și că va solicita mandate de arestare pentru mai multe persoane, ale căror nume nu s-au dat publicității.

Vladimir Putin, responsabil de deportare ilegală a populației Foto Facebook

„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus a fi responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și transfer ilegal al populației (copiilor) din teritoriile ocupate ale Ucrainei, pe teritoriul Federației Ruse. Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, (i) pentru că a comis actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții (articolul 25(3)(a) din Statutul de la Roma) și (ii) pentru eșecul său de a exercita controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au săvârșit actele sau au permis săvârșirea acestora și care se aflau în subordinea efectivă a acestuia. autoritate și control, în conformitate cu responsabilitatea superiorului (articolul 28 litera (b) din Statutul de la Roma).”, se precizează în comunicatul de presă transmis de Curtea penală Internațională.

Oficial rus, implicat în presupusul plan de deportare

„Doamna Maria Alekseevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului, în cadrul președinției Federației Ruse, este presupus a fi responsabilă pentru crima de război, de deportare ilegală a populației (copii) și de transfer ilegal al populației (copii) din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă. Există motive rezonabile de a crede că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru aceste crime, pentru comiterea actelor în mod direct, împreună cu alte persoane”, se precizează în același comunicat.

Maria Lvova-Belova, comisar pentru drepturile copilului, în Federația Rusă, acuzată de CPI Foto Facebook

„Camera preliminară a II-a a considerat, pe baza cererilor Procuraturii din 22 februarie 2023, că există motive întemeiate pentru a crede că fiecare suspect poartă răspunderea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei. Federației Ruse, în prejudiciul copiilor ucraineni.

Camera a considerat că mandatele sunt secrete pentru a proteja victimele și martorii și, de asemenea, pentru a proteja ancheta. Cu toate acestea, ținând cont de faptul că atitudinea abordată în prezenta situație ar fi în curs de desfășurare și că conștientizarea publică a mandatelor poate contribui la prevenirea săvârșirii ulterioare a infracțiunilor, Camera a considerat că este în interesul justiției să autorizeze Grefa să dezvăluie public existența mandatelor, numele suspecților, infracțiunile pentru care sunt emise mandatele și modalitățile de răspundere stabilite de Cameră.

Mandatele de arestare menționate mai sus au fost emise ca urmare a cererilor depuse de Procuratură la 22 februarie 2023.”, se mai precizează în comunicat.

Moscova a negat acuzațiile de crime de război, de când a invadat Ucraina.

Curtea intenționează să investigheze răpirea copiilor ucraineni și transportarea lor în Rusia, precum și atacurile comise asupra infrastructurii.

În mai 2022, Putin a semnat un decret care stabilește o procedură simplificată de obținere a cetățeniei ruse, pentru orfanii din Ucraina. Lvova-Belova a ținut să declare atunci că, datorită acestui decret, a adoptat un copil ucrainean.

Nici Rusia și nici Statele Unite ale Americii nu recunosc deciziile Curții Penale Internaționale.

Mandatul de arestare ar putea fi pus în aplicare doar dacă președintele rus ar intra pe teritoriul unui stat membru CPI și poliția locală l-ar reține.

„În calitate de instituție judiciară, CPI nu dispune de o forță de poliție proprie sau de un organism de aplicare a legii; prin urmare, se bazează pe cooperarea cu țările din întreaga lume pentru sprijin, în special pentru arestări, transferul persoanelor arestate la centrul de detenție al CPI de la Haga, înghețarea bunurilor suspecților și executarea sentințelor”, se arată pe site-ul oficial al Curții Penale Internaționale.

„Curtea colaborează în mod deosebit de strâns cu statul său gazdă, Țările de Jos, în ceea ce privește aspecte practice, cum ar fi construirea noilor clădiri permanente ale Curții, transferul suspecților la Centrul de detenție al CPI, facilitarea înfățișării acestora în fața Curții și multe alte aspecte”, mai menționează CPI.

Condamnații Curții de la Haga

Dominic Ongwen, Lubanga Dyilo, Bosco Ntaganda, Narcisse Arido, Fidèle Babala, Aimé Kilolo, Jean-Jacques Mangenda, Ahmad al-Mahdi.

Aceștia sunt toți cei condamnați vreodată de Curtea de la Haga în existența ei, dintr-un total de 52 de persoane anchetate pentru genocid, crime împotriva umanității, crime de război sau agresiune. Procesele împotriva a 22 de persoane sunt în derulare, 16 sunt fugari, unul este în faza preliminară și cinci sunt în stadiu de judecată.

Procedurile împotriva a 30 de persoane au fost finalizate: doi execută pedepse, șapte au terminat pedeapsa, patru au fost achitați, pentru șapte au fost respinse acuzațiile, pentru trei au fost retrase acuzațiile, iar șapte au murit înainte de încheierea procedurii. (Slobodan Miloșevici și alți iugoslavi au fost judecați înainte de înființarea CPI, de către un tribunal special creat)

Țările din care provin anchetații sunt: Congo, Uganda, Sudan, Republica Centrafricană, Kenya, Libia, Côte d’Ivoire, Mali, Georgia, Burundi, Bangladesh, Myanmar, Afganistan, Palestina, Filipine, Venezuela și Ucraina. De azi, și Rusia.