Anul omagial 2023. Ciprian Porumbescu și Dimitrie Cantemir, opere de artă într-un Proiect special Q Magazine

2023 a fost instituit drept Anul cultural Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu, auspicii sub care se organizează evenimente culturale, artistice sau educaţionale dedicate celebrării vieţii şi operei acestora. Q Magazine omagiază cele două personalități, continuând misiunea sa de a susține valorile și de a contribui la păstrarea moștenirii culturale și spirituale a acestei țări.

• Președintele AEP anunță: În luna septembrie, vom veni cu un Cod Electoral în care va exista și o secțiune dedicată alegerilor anticipate
• Sindicatul din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene avertizează: Atragerea fondurilor europene este în pericol!
• Gautam Adani, exonerat în SUA după ce promite investiții record și mii de locuri de muncă
• Alexandru Nazare anunță anularea e-Factura pentru cine are CNP fiscal: Digitalizarea trebuie să simplifice, nu să complice
• A Snapshot of a Diplomatic Failure: A Banquet in Beijing, War Behind the Scenes

Legea nr. 38/2023, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 40 din 13 ianuarie 2023, prevede că Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau în coordonarea acestora, pot aloca fonduri din bugetele proprii pentru a organiza sau sprijini logistic şi/sau financiar manifestările culturale, artistice, educaţionale sau programele de promovare organizate în vederea respectării prevederilor alin. (1), în limita alocărilor bugetare aprobate.

Q Magazine continuă tradiția de a omagia personalitățile și momentele reprezentative ale istoriei naționale, după albumul dedicat domnitorului Constantin Brâncoveanu, în 2014, și cel dedicat Centenarului, în 2018.

Anul acesta, Q Magazine a pus în circulație două portrete ale domnitorului Dimitrie Cantemir și compozitorului Ciprian Porumbescu, pictate pe travertin atașat pe un suport de lemn, executate de artistul Ciprian Istrate (Istrate.art), în exclusivitate pentru compania Babilon Press, editor al Q Magazine. 

Travertinul a fost ales pentru a sublinia în mod deosebit faptul că moștenirea culturală și istorică a celor două personalități românești dăinuie peste timp, ca piatra, iar suportul de lemn face trimitere la unul dintre materialele naturale ale României.

Am considerat că aceste două lucrări artistice pot fi un cadou valoros și, în același timp, simbolic, ce poate fi oferit de-a lungul anului 2023, atât în țară, dar și în străinătate.

Fiind lucrări pictate manual, la comandă, fiecare dintre acestea va fi originală, putând diferi de celelalte, păstrând însă aceleași dimensiuni și caracteristici principale.

Lucrările sunt ambalate în hârtie pergament, de culoare neagră, și așezate în cutii de carton cu deschidere magnetizată, având imprimate medalioane cu chipurile celor două personalități pe coperta principală.

Dimensiunile fiecărei lucrări sunt de 20 cm x 28 cm, cu grosimea de 3,5 cm. Prețul individual per lucrare este de 500 de euro la cursul zilei +TVA. Termenul de executare poate varia de la 7 zile la 21 de zile, în funcție de numărul lucrărilor comandate.

Lucrările pot fi achiziționate prin SICAP, de pe contul companiei SC Babilon Press SRL, cod CPV 92311000-4 Opere de artă, sau prin comenzi adresate direct către Q Magazine la office@qmagazine.ro  sau la tel. 021.230.39.91.

În mod excepțional, portretele celor două personalități pot fi realizate și ca frescă, la alte dimensiuni, încadrate de ramă prețioasă, suflată cu foiță de aur de 23 de carate, cu prețul la cerere.

Precizăm că Babilon Press deține toate drepturile de autor asupra operelor puse în vânzare.

CIPRIAN PORUMBESCU ȘI BALADA LUI

La 6 iunie s-au împlinit 140 de ani de la moartea marelui violonist, compozitor și teolog, Ciprian Porumbescu. Emblematicul artist s-a stins din viață la doar 29 de ani (6 iunie 1883), de tuberculoză, în satul Stupca, cel care, în onoarea sa, îi poartă numele. A lăsat patrimoniului universal o moștenire impresionantă, spre învățare și folos generațiilor următoare, reușind să surprindă în creația sa esența și autenticul sufletului românesc.

Ciprian Porumbescu s-a născut la data de 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei, în familia modestă a preotului Iraclie Golembiovski şi al Emiliei Clodniţchi, de origine poloneză. A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, pentru a-l continua, peste ani, la Viena.

A fost unul dintre patrioții care, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna (1871), a participat la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, impresionând asistența cu interpretarea sa la vioară.

Între 1873 și 1877 studiază teologia ortodoxă la Cernăuți, după ce trecuse cu bine examenul de maturitate, în 1873. După înființarea, la Cernăuţi, a societății studențești „Arboroasa”, după numele vechi al Bucovinei, Ciprian Porumbescu a fost cel care i-a compus imnul, a condus corul societăţii culturale și a fost ales președinte în ultimul an de seminar.

„Arboroasa” nu a fost privită cu ochi buni, chiar de la început, de către stăpânirea austriacă, din cauza activităţilor considerate mult prea patriotice. De altfel, activitatea sa politică îi atrage lui Ciprian Porumbescu arestarea, pentru o perioadă de trei luni. În urma condițiilor vitrege din temniță, s-a îmbolnăvit grav de tuberculoză.

Datorită unei burse, și-a continuat studiile, între anii 1879 – 1881 la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn. În perioada vieneză dirijează corul Societății Studențești „România Jună” și scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii – Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest gen din literatura noastră. A revenit în țară, unde la data de 11 martie 1882 a avut loc premiera operetei sale „Crai nou”, piesa în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri, bucurându-se de un succes imens.

Viața și activitatea sa au fost imortalizate de regizorul Gheorghe Vitanidis, care a realizat între anii 1972 și 1973 filmul artistic „Ciprian Porumbescu”, în două serii, cu Vlad Rădescu în rolul marelui compozitor şi patriot.

DIMITRIE CANTEMIR, CU INSTITUT LA OXFORD

Dimitrie Cantemir, (1673 – 1723), este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai istoriei și culturii românești. Cărturar de formație enciclopedică, Dimitrie Cantemir, este cel mai important promotor al umanismului și preiluminismului românesc din secolele XVII-XVIII.

În 2013, în cadrul facultății de Istorie a Universității Oxford din Marea Britanie, a fost înființat Institutul „Dimitrie Cantemir”, focusat pe cercetări interdisciplinare care vizează Europan Centrală și de Est, Eurasia, Mediterana și contextul global.

Frescă a domnitorului realizată de artistul Ciprian Istrate

Născut la 26 octombrie 1673, ca fiu al Anei Bantăș și al lui Constantin Cantemir, domn al Moldovei între 1685 și 1693, tânărul principe a beneficiat de o educație complexă și completă, sub îndrumarea lui Ieremia Cacavelas – învățat, filozof și literat grec – primul dascăl care a sădit în sufletul învățăcelului său, sămânța cunoașterii. În această perioadă a studiat limbile latină, greacă și slavonă, (ajungând să stăpânească la un moment dat 14 limbi), noțiunile „artelor liberale”, teologia, strategia militară și istoria. Dovedește o puternică aplecare spre sinteza și interpretarea cunoștințelor acumulate; astfel că nu întârzie să elaboreze primele sale lucrări scrise: „Divanul”, „Metafizica” și „Logica”.

Aflat la Constantinopol, ca și garanție a Moldovei la Înalta Poartă, își continuă studiile la „Academia Grecească a Patriarhiei”, cunoscând lumea musulmană, înțelepciunea arabă, credințele și limbile orientale; devenind astfel primul nostru orientalist.

Pătrunzând în mediul ambasadelor marilor puteri Europene, Cantemir a avut prilejul promovării culturii și spațiului românesc. În Europa, Dimitrie Cantemir a fost repede și definitiv acreditat ca fiind cel mai de seamă cunoscător al istoriei otomane, ocupând timp de peste un secol, un loc privilegiat în tagma erudiților.

Dimitrie Cantemir ajunge domn al Moldovei în 1710, iar în timpul scurtei sale domnii încearcă întemeierea unui stat centralizat domnesc, încheind „Tratatul de Alianță” cu Petru cel Mare și fiind nevoit astfel, să intervină de partea țarului în războiul ruso-turc.

În urma înfrângerii de la Stănilești, cărturarul este nevoit să se refugieze la curtea lui Petru cel Mare. În Rusia, Dimitrie Cantemir devine un colaborator apropiat al țarului, sprijinindu-l în acțiunile sale politice.

Redactează, impulsionat de Leibntz, „Descriptio Moldaviae” – operă în care a dezvoltat aceeași concepție politică pe care o promovase și din postura de monarh. Ca o recunoaștere a valorii operei amintite, la propunerea filosofului german, Dimitrie Cantemir este ales membru al Academiei Regale din Berlin.

Sfetnic ideal, avînd în vedere unitatea de concepție statală a celor doi monarhi, inițiază o serie de reforme radicale, menite dezvoltării rapide a statului. Integrat în această viață de prefaceri economice și militare a Rusiei, Cantemir își continuă opera literară: „Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman” – lucrare tradusă din latină în toate limbile europene de largă circulație – și „Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor”.

Participarea principelui Cantemir la viața politică a Rusiei s-a intensificat după numirea sa în funcția de „Consilier Secret și Membru al Senatului”.

Ultima mare acțiune politică la care participă – campania țarului Petru I împotriva Persiei (1722) – reprezintă izvorul celor din urmă cercetări și scrieri ale lui Cantemir: „Collectanea Orientalia. Princips Demetrii Cantemiri variae schedae et excerpta e autographo descripta”- volum de însemnări cartografice și arheologice, de note privind folclorul și moravurile orientale, de interpretări și comentarii asupra acestora.

La 21 august 1723, eminentul cărturar se stinge din viață la Dimitrievka, moșia dăruită de țarul Rusiei pentru serviciile aduse.

Opera lui Dimitrie Cantemir este unică și în ziua de astăzi datorită complexității rezultate consecutiv formației sale enciclopedice: știința se împletește cu filosofia, istoria și geografia sunt analizate știintific, iar etica, literatura și muzica, sunt completate de studiul moravurilor și al folclorului; departe de orice diletantism, toate acestea poartă pecetea metodei științifice și cunoașterii reale.

Osemintele lui Dimitrie Cantemir, readuse în 1935 în România, se află la Biserica Domnească „Trei Ierarhi” din Iași. Pe lespedea raclei sale stă scris: „Aici, întors din lunga și pre greaua pribegie înfruntată pentru libertatea țării sale, odihnește Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei”.