România este preocupată de războiul din Israel şi este „atentă” la pierderile de vieţi omeneşti, dar în acelaşi timp va continua să ajute Ucraina „într-o formă multidimensională”, a afirmat, luni, la Arad, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, preluat de Agerpres.
- „Inflația Ormuz” – noua provocare în ecuația politicii monetare
- Sorin Grindeanu: Îmi cer scuze românilor că nu am oprit această prăbușire mai devreme
- Bolojan, de la „salvator” la „asasin economic”. Datele INS arată o Românie prăbușită economic în ultimele 10 luni
- Avertismentul unui specialist de top: Bolojan e eșecul unei metode. Sistemul nu mai acționează coerent
- Dezvǎluiri devastatoare despre Volodimir Zelenski
Prezent în vizită în municipiul Arad, ministrul a fost întrebat de jurnalişti despre războiul din Israel, el declarând că ţara noastră este preocupată de acest conflict.

Ministrul Apărării român l-a însoțit la Tel Aviv pe Marcel Ciolacu Foto Gov.ro
„Ne preocupă, suntem atenţi, orice fapt care trimite la pierderi de vieţi omeneşti preocupă pe absolut toată lumea, pentru că globalizarea face ca orice eveniment să capete anvergură globală, motiv pentru care şi noi, ca stat, suntem atenţi. După cum ştiţi, premierul a şi făcut o vizită acolo, delegaţie din care am făcut şi eu parte, pentru a da mesajele care ţin de solidaritate şi de condamnarea oricărei forme de terorism”, a spus Angel Tîlvăr.
Întrebat dacă ajutorul pentru Ucraina va continua, ministrul a răspuns: „Vom ajuta, aşa cum am spus, într-o formă multidimensională”.
Ministrul Angel Tîlvăr a mai declarat că în cadrul vizitei întreprinse săptămâna trecută la Kiev de o delegaţia condusă de Marcel Ciolacu, România a primit aprecierea şi mulţumirea guvernului ucrainean pentru felul în care a ajutat ţara atât din punct de vedere umanitar, cât şi din punct de vedere al tranzitului pentru cereale.

Volodimir Zelenski l-a primit la Kiev pe Marcel Ciolacu Foto Gov.ro
Șeful Executivului a subliniat, la Kiev, că România va continua să sprijine Ucraina politic și practic până la victoria finală și restabilirea completă a integrității sale teritoriale, dar și mai departe în procesul de reconstrucție a țării și de integrare europeană și euro-atlantică.
În cadrul întrevederilor oficiale avute în vizita din 18 octombrie, prim-ministrul României a salutat demersurile Guvernului ucrainean pentru recunoașterea inexistenței așa-numitei „limbi moldovenești”.
„Din acest moment, la nivel internațional există o singură limbă care reprezintă poporul român: limba română! Mulțumesc pentru decizia istorică prin care Guvernul ucrainean a corectat o nedreptate. Sunt ferm convins că împreună vom conlucra și pentru a modifica legislația în ceea ce privește drepturile minorităților. Toate drepturile pe care le au ucrainenii în Romania vor fi regăsite si în legislația din Ucraina, astfel încât toți cetățenii de origine română, care trăiesc în Ucraina, să aibă aceleași drepturi”, a declarat prim-ministrul Ciolacu.
Premierul a adăugat că împreună cu omologul său ucrainean a abordat și problematica asigurării serviciilor religioase în limba română. „Libertatea religioasă este un drept fundamental, iar păstrarea identității religioase și a limbii de slujire sunt principii fundamentale pentru orice societate”, a punctat șeful Executivului, la Kiev.
Prima ședință comună a Guvernelor României și Ucrainei a fost un moment istoric pentru că reprezintă primul pas concret în realizarea Parteneriatului Strategic convenit între țările noastre, apropiate și prin viziuni comune care țin de respectarea valorilor democratice fundamentale, a subliniat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
„În contextul primei ședințe comune de Guvern, am semnat documente în domenii extrem de relevante pentru relațiile noastre. Pe baza dialogului am găsit formula cea mai potrivită pentru a asigura tranzitul cerealelor din Ucraina, protejând, totodată, piața românească și interesele producătorilor agricoli români. Am setat împreună un model foarte bun de cooperare în acest domeniu. Reiterez angajamentul Guvernului român de a dubla capacitatea de tranzit lunară, până la sfârșitul anului”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
În cadrul vizitei pe care Volodimir Zelensky o efectuase în România, la 11 octombrie, președintele Klaus Iohannis anunțase că a fost stabilită „dublarea capacității lunare de tranzit prin porturile românești la 4 milioane de tone de produse agricole”, explicând că prin România traversează circa 60% din volumul total al exporturilor de cereale din Ucraina. Președintele român a promis în numele României că va continua ajutorul țării vecine, dar a precizat că guvernul va răspunde și „așteptărilor legitime ale fermierilor români”. În plus, va fi inaugurată o nouă rută feroviară pentru cerealele ucrainene care să fie conectată la porturile din România, se vor deschide noi puncte de frontieră între cele două state și se vor ușura trecerile de frontieră, blocate adesea mai ales de birocrația ucraineană.
Volodimir Zelenski a spus la finalul vizitei că a obținut „acorduri bune privind armele”: „Nu pot dezvălui totul acum, dar obuze – afirmativ, consolidarea apărării aeriene – afirmativ și încă pregătim unele lucruri. Vor fi puternice”. Președintele român a vorbit pentru prima dată public despre ajutorul militar pe care Bucureștiul îl acordă Kievului, dar fără să detalieze. Zelenski a mai adăugat că România i-a oferit Ucrainei „15 pachete militare” de la începutul invaziei ruse și că a discutat cu liderii români despre cel de-al 16 pachet militar.
Atunci când au fost aduse în discuție nevoile militare ale Ucrainei, președintele statului vecin s-a referit în special la importanța sistemelor de apărare antiaeriană în perioada imediat următoare în care Kievul se așteaptă la atacuri dure din partea rușilor împotriva infrastructurii energetice: „Trebuie să trecem peste această iarnă. Dacă România ne poate ajuta cu sisteme de apărare antiaeriană, ar fi extraordinar. România are sisteme pe care noi nu le avem sau avem prea puține, pentru că noi nu suntem o țară NATO”. Școlirea piloților ucraineni pentru zborul pe avioanele militare F-16, dar și „alte facilități de instruire în România” pentru soldații ucraineni vor fi prioritare, fiindcă duc la „întărirea capacităților de apărare ale Ucrainei”, potrivit Palatului Cotroceni














































