Acoperirea vaccinală globală în cazul copiilor a stagnat în 2023, ceea ce a făcut ca 2,7 milioane de copii în plus să nu fie vaccinați sau să fie insuficient vaccinați în comparație cu nivelurile pre-pandemice din 2019, conform datelor publicate astăzi de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF.
- Doliu colectiv pentru o speranță politică risipită
- Adrian Năstase, de la Budapesta: Americanii nu au foști prieteni
- Susținătorii de ieri, criticii de azi ai lui Nicușor Dan: Ați avut șansa să schimbați sistemul; dacă ați ales să îl serviți, veți fi judecat ca parte a lui!
- Strâmtoarea Ormuz, deschisă total
- Daniel Zamfir, PSD: Oprim vânzarea companiilor de stat! PSD propune o lege prin care se interzice vânzarea acțiunilor la companiile strategice
Cele mai recente estimări ale OMS și UNICEF privind acoperirea vaccinală națională (WUENIC) – care oferă cel mai mare și mai cuprinzător set de date din lume privind evoluția imunizării pentru vaccinările împotriva a 14 boli – subliniază necesitatea unor eforturi continue de recuperare, recuperare și consolidare a sistemului.
„Cele mai recente evoluții demonstrează că în multe țări mult prea mulți copii continuă să nu fie imunizați. „Eliminarea deficitului de imunizare necesită un efort global, cu guverne, parteneri și lideri locali care investesc în asistența medicală primară și în lucrătorii comunitari pentru a se asigura că fiecare copil este vaccinat și că asistența medicală generală este consolidată”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell.
Potrivit datelor, numărul de copii care au primit trei doze de vaccin împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive (DTP) în 2023 – un indicator cheie pentru acoperirea vaccinală globală – a stagnat la 84% (108 milioane). Cu toate acestea, numărul copiilor care nu au primit nici măcar o singură doză de vaccin a crescut de la 13,9 milioane în 2022 la 14,5 milioane în 2023.
În România, estimările referitoare la acoperirea cu vaccinul DTP1 au fost de 82% în 2023, în scădere de la 89% în 2022, cea mai mare scădere pentru DTP1 în regiune. Potrivit raportului, România a avut cel mai mare număr de copii cu doze zero de DTP1 (33.000), urmată de Ucraina (15.000). Acestea reprezintă aproximativ 27% și, respectiv, 12% din copiii cu doză zero din regiune.
Prima doză de vaccin împotriva rujeolei, care se administrează copiilor în vârstă de 18 luni, a avut o acoperire estimată la 78% în 2023, ceea ce înseamnă că 40.000 de copii nu au fost imunizați (al doilea cel mai mare număr absolut din regiune, după Turcia), continuându-se tendința de scădere începută cu pandemia: 90% în 2019, 87% în 2020, 86% în 2021 și 83% în 2022. A doua doză de vaccin anti-rujeolic, administrată la vârsta de 5 ani, a avut o acoperire de 62% în 2023, de asemenea în scădere de la 71% în 2022. Ratele scăzute de vaccinare creează un mediu favorabil pentru epidemiile de rujeolă, precum cea din 2016-2018 și cea declarată în decembrie 2023.
În România, calendarul național de vaccinare include următoarele vaccinuri, care sunt gratuite pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 și 18 ani atunci când sunt administrate de medicul de familie: Vaccin hepatitic B (Hep B) – primele 24 de ore, Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG) – 2-7 zile, vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – 2 luni, vaccin pneumococic conjugat – 2 luni, vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – 4 luni, vaccin pneumococic conjugat – 4 luni, vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – 11 luni, vaccin pneumococic conjugat -11 luni, vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) – 12 luni, Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) – 5 ani, vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI) – 5-6 ani, vaccin diftero-tetano-pertussis acelular pentru adulți (dTpa) – 14 ani și vaccin HPV.













































