Prințul Paul nu va fi extrădat. Hotărârea este definitivă. Revoltată, Alina Gorghiu spune că justiția din Malta încalcă decizia CJUE

Prințul Paul al României, condamnat definitiv în Dosarul Ferma Băneasa, nu va fi extrădat din Malta, unde fusese reținut în aprilie. Ministrul Justiției român, Alina Gorghiu s-a declarat revoltată de această hotârâre și îi cere premierului Marcel Ciolacu să acționeze la nivel diplomatic împotriva statului Malta.

• Când statul susține industria de apărare națională: Turcia furnizează 65% din dronele armate utilizate la nivel mondial și vrea să-și crească exporturile de echipamente militare
• Avocații avertizează că „fără grefieri nu există justiție eficientă”
• Rafinăria Petrotel e ținută închisă, în timp ce se importă cantitatea de combustibili care s-ar putea produce aici. Pentru cine lucrează Guvernul Bolojan?
• La Bruxelles se negociază o nouă taxă care ar putea crește prețul la combustibili cu până la 15%. Ce poate face România
• Eugen Tomac începe consultările cu partidele pentru formarea unui guvern

Autoritățile române au dat asigurări instanței din Malta care a judecat cererea de executare a mandatului european de arestare pe numele lui Paul Philippe al României, în vederea extrădării, că îi vor fi oferite condiții decente de încarcerare, cu posibilitatea de a beneficia de un regim semideschis de detenție și de a alege diferite activități care să îi reducă timpul petrecut în închisoare. Judecătorii din Malta nu au fost însă convinși că, în baza informațiilor despre condițiile din penitenciare primite de la autoritățile române, unele greu de verificat în documentele publice, nu îi vor fi încălcate prințului Paul drepturi fundamentale și au respins cererea de extrădare.

Paul Philippe al României – care se prezenta ca fiind prințul Paul – a fost dat în urmărire în decembrie 2020, după ce a fugit din țară chiar înainte ca magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție să-l condamne definitiv la 3 ani și 4 luni de închisoare, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Regale de la Băneasa.

După pronunțarea deciziei de condamnare, polițiștii nu l-au mai găsit pe Paul al României în țară, astfel că a fost dat în urmărire internațională.

Acesta a fost prins abia în 27 iunie 2022, când fost ridicat de polițiștii francezi de pe o stradă din Paris. Paul al României a fost încarcerat, însă, în luna septembrie a aceluiași an, a fost eliberat și plasat sub control judiciar, printr-o decizie a Curții de Apel Paris.

În 28 aprilie 2024, cu ajutorul polițiștilor români, prințul Paul a fost localizat în Malta și ridicat dintr-un resort de lux, ulterior fiind luat în custodia autorităților judiciare din Malta, pentru judecarea cererii de extrădare în România.

Curtea Magistraților din Malta a decis, în 20 mai, să respingă extrădarea lui Paul Philippe al României. Judecătorul care a luat decizia s-a bazat pe informațiile trimise de autoritățile române despre condițiile din penitenciare, pe documente privind supraaglomerarea din închisorile românești, pe drepturile primite după ce ar ajunge în spatele gratiilor, pe vârsta, starea de sănătate și posibile discriminări la care ar fi supus.

La câteva minute după anunțarea deciziei, definitive, pronțate luni, 12 august, de Curtea de Apel, prin care s-a respins extrădarea din Malta a Prințului Paul, de-acum liber să se reîntoarcă în Franța, ministrul Justiției române, Alina Gorghiu a transmis un comunicat de presă prin care și-a exprimat revolta și hotârârea de a nu o accepta.

„O decizie revoltătoare precum cea comunicată astăzi este de neacceptat dacă ne gândim la Decizia – cadru JAI în materie de predare și la interpretările recente ale CJUE în urma cererii de decizie preliminară depusă în luna aprilie de Curtea de Apel Brașov.

Decizia instanței malteze reprezintă o încălcare flagrantă a unei decizii CJUE date expres în cazul fugarului Paul-Philippe al României.

Voi propune Premierului României ca Guvernul să reacționeze la nivel diplomatic la o asemenea încălcare flagrantă a deciziei CJUE. 

Și în acest caz, statul român, prin ANP, a depus toate garanțiile solicitate privitoare la condițiile din penitenciare.

CJUE a stabilit că autoritatea de executare a MEA nu poate aplica un standard de protecție a drepturilor fundamentale mai ridicat decât cel care rezultă din dreptul Uniunii și din Cartă. România, prin ANP, a oferit în peste 850 de cazuri numai în ultimul an, garanții că închisorile din România sunt la standardele impuse de dreptul Uniunii.

Indiferent de numele fugarilor, de strategiile avocaților, de informațiile incorecte despre România prezentate instanțelor străine, statul român face toate eforturile posibile pentru aducerea tuturor în țară, indiferent de notorietatea cazurilor. 

Anul trecut peste 800 de fugari au fost aduși în România, iar anul acesta numărul este de peste 400.

În cazul lui Paul-Philippe al României, instanța de fond din Malta decisese în favoarea statului român, dar instanța de apel a respins predarea fugarului către România. 

Există o procedură în fața instanței constituționale din Malta pe care o vom urmări în continuare.

Reamintesc, Curtea de Apel Brașov a emis Mandatul European de Arestare la 17 decembrie 2020 pentru acest fugar în vederea executării pedepsei definitive de 3 ani și 4 luni de închisoare pentru cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu.

Instanța malteză a apreciat că în cazul executării Mandatului European de Arestare împotriva lui Paul-Philippe al României există riscul real ca el să fie supus unei încălcări a art. 4 din Carta drepturilor fundamentale ale UE și art. 3 din Convenția europeană a drepturilor omului cu alte cuvinte se invocă condițiile de detenție din România. Pe această bază, instanța malteză a refuzat executarea Mandatului European de Arestare. 

Statul român va utiliza în continuare toate mijloacele juridice disponibile pentru a continua demersurile în vederea predării tuturor fugarilor.”, a precizat Alina Gorghiu.