La sediul UNESCO din Paris a avut loc ieri conferința internațională intitulată: „Celebrarea unui secol de cooperare intelectuală internațională: de la moștenire la acțiuni viitoare”, dedicată aniversării a 100 de ani de la crearea Institutului Internațional de Cooperare Intelectuală (IICI), precursor al UNESCO.
- Când statul susține industria de apărare națională: Turcia furnizează 65% din dronele armate utilizate la nivel mondial și vrea să-și crească exporturile de echipamente militare
- Avocații avertizează că „fără grefieri nu există justiție eficientă”
- Rafinăria Petrotel e ținută închisă, în timp ce se importă cantitatea de combustibili care s-ar putea produce aici. Pentru cine lucrează Guvernul Bolojan?
- La Bruxelles se negociază o nouă taxă care ar putea crește prețul la combustibili cu până la 15%. Ce poate face România
- Eugen Tomac începe consultările cu partidele pentru formarea unui guvern
Evenimentul a fost organizat la inițiativa ambasadoarei României la UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, în calitatea sa de președinte al Conferinței generale a UNESCO, în parteneriat cu Delegațiile Permanente ale Franței, Japoniei, Monaco și României pe lângă UNESCO, cu Secretariatul UNESCO, precum și cu Universitatea Politehnică din București și cu Asociația Culturală „Patrimoniu pentru Viitor”.
În discursul din sesiunea inaugurală, la care a participat alături de directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu s-a referit la contribuția unor personalități române în punerea bazelor IICI. A fost evocat juristul român Demetru Negulescu, co-autor al rezoluției Negulescu-Poullet-Ferraris, din 1920, a Societății Națiunilor, care a avut inițiativa de creare a Comisiei internaționale de cooperare intelectuală, academicianul și criticul de artă George Oprescu, cel care a fost primul secretar al acestei Comisii, și poeta Elena Văcǎrescu – singura femeie cu rang de ambasador, delegat permanent în cadrul Societății Națiunilor, fără a mai vorbi de diplomatul Nicolae Titulescu, cel care a fost ales președinte al Adunării generale a Societății Națiunilor pe durata a două mandate, în anii ’30 ai secolului trecut.

Conferința a oferit oportunitatea unei reflecții aprofundate pe marginea realizărilor IICI, organul executiv al Comisiei, și a perspectivelor de continuare a eforturilor de cooperare, în ciuda provocărilor actuale, precum și de identificare de noi căi pentru consolidarea și promovarea cooperării intelectuale prin intermediul UNESCO.
Invitați de marcă din toată lumea au evocat, în cadrul unor mese rotunde, rolul extrem de important jucat de IICI în conectarea elitelor intelectuale mondiale – cadre universitare, diplomați, scriitori, artiști, oameni de știință etc. – pentru a răspunde principalelor provocări internaționale.
România a avut un vorbitor în cadrul uneia din mesele rotunde, în persoana lui Codrin Tăut, expert în domeniul culturii la Comisia Națională a României pentru UNESCO, acesta prezentând o perspectivă a rolului Comisiilor naționale în cooperarea internațională.
Evenimentul a prilejuit şi prezentarea, într-o expoziție și prin proiectarea a patru filme documentare, a unor valoroase documente de arhivă legate de activitatea IICI. De altfel, la baza acestei inițiative se află angajamentul Președintei Conferinței Generale de mobilizare de resurse pentru prezervarea şi digitalizarea documentelor și filmelor aflate în extrem de bogata arhivă a UNESCO, moștenire emblematică și sursă de vitalitate pentru progresele intelectuale semnificative ale umanității.
Conferința constituie principalul eveniment din cursul acestui an, organizat pe durata exercitării mandatului de Președinte al celei de-a 42-a sesiuni a Conferinței Generale de către ambasadoarea României la UNESCO.














































