COVID este doar începutul

Despre COVID-19 se vorbește puțin. Subiectul a rămas controversat, fiind probabil cea mai cenzurată poveste din istoria omenirii. „Thank You, Dr. Fauci” este un documentar captivant, deopotrivă înfricoșător și deranjant.

• Rectorul UNEFS: Eu am cerut suplimentarea locurilor pentru studenți. Nu am vorbit niciodată cu generalul Vlad
• Roman Gofman a devenit noul director al Mossad. Netanyahu: Ridică-te și strălucește!
• Prof. Mariana Badea revine cu „Bumerang de manele… lingvistice”
• Generalul Gheorghiță Vlad: Resping toate acuzațiile! Nu pot ignora faptul că afectarea imaginii conducerii instituției Statului Major al Apărării într-un asemenea moment produce efecte care depășesc persoana mea
• Sindicaliștii din TVR amenință cu greva generală. Adriana Săftoiu, acuzată că dorește eliminarea drepturilor angajaților

Docu-thrillerul investighează originile COVID-19, pericolele producerii armelor biologice și o acoperire masivă a celor întâmplate. 

Apărut în luna decembrie 2024, difuzat pe Disney+ și Amazon Prime, dar și pe YouTube, Tucker Carlson Network și alte platforme video, filmul a avut deja peste 10 milioane de vizualizări la nivel global, chiar dacă vizionarea a fost contra cost pe platformele de streaming.

 „Plandemia” a pornit cu o pocnitoare atașată, schimbând brusc și ireversibil viața întregii planete. De unde inițial „vinovați” erau un liliac și un pangolin, „teoriile conspirației” indicau chiar și în stadiu incipient lumea științifică și laboratoarele care funcționau în conivență cu industria de apărare. 

Bunul simț practic al omului obișnuit se răzvrătea, de asemenea, împotriva tuturor narațiunilor legate de gripă, căci aceasta părea să devină pe zi ce trece mai periculoasă decât ciuma bubonică. Nu ajuta foarte mult nici faptul că politicienii care cu doar câteva ore în urmă nu știau cum să nu plătească pensii celor care au contribuit la sistem timp de o viață, erau acum extrem de îngrijorați ca „bunicii noștri” să nu cumva să răcească. 

Presa obedientă, în special televiziunile, tunau și fulgerau împotriva celor care încercau să găsească argumente de bun-simț în privința tratamentelor ce păreau cel puțin exagerate, amenințând cu excluderea din societate a rebelilor. Ambulanțele și mașinile de poliție asigurau un fundal sonor necesar umblând cu sirenele pornite, la supermarketuri, portarul era însărcinat să ia temperatura mușteriilor, primari precum Emil Boc construiau pe arenele sportive saloane ad-hoc din cartoane unde să îi izoleze pe suspecții de gripă, carantina ce părea fără sens întregind peisajul în care „lipsa simptomelor era chiar un simptom”.

Politicienii care cu doar câteva ore în urmă nu știau cum să nu plătească pensii celor care au contribuit la sistem timp de o viață, erau acum extrem de îngrijorați ca „bunicii noștri”  să nu cumva să răcească. 

Pe urmă, s-a aflat că „testele” nu aveau nicio relevanță, fiind concepute în alt scop, că măștile erau la fel de inutile precum carantina. Doar propaganda și campania de înfricoșare a populației nu părea să se schimbe. 

Cei care conduceau destinele țării țineau morțiș „să ne aliniem țărilor civilizate”, în timp ce „șeful acțiunii” – Raed Arafat – aluneca spre acțiuni tot mai totalitare. Chiar și polițiștii începeau să-și încordeze mușchii la solicitarea „declarațiilor pe proprie răspundere” în baza cărora cetățenii aveau voie să-și părăsească domiciliul.

Și mai bizară a fost obligativitatea vaccinării. Așa încât, românul obișnuit a ales „vaccinarea la chiuvetă”, în timp ce România plătea sume colosale pentru așa-zisele vaccinuri care ba trebuiau să stea congelate, ba dimpotrivă.

Din peisaj nu puteau lipsi nici politicienii. Unii, dornici să fie slugarnici și arătând populației la televizor cum își suflecă mâneca „uniformei” de vaccinare – tricoul negru –, deși multă lume șușotea că politicienii primeau doar soluție salină prin ac, alții clădindu-și adevărate cariere politice prin urlete „în numele cetățenilor” – cazul Șoșoacă.

Lumea medicală, în loc să se gândească la cetățean, părea preocupată doar de respectarea protocoalelor impuse de nu se știe de unde, bine plătită pentru aplicarea lor, în timp ce asistentele țopăiau fericite pe holurile spitalelor în ritm de Jerusalema, în stupide coregrafii distribuite online. 

Extrem de puținii medici adevărați care au avut curajul opiniei (Flavia Groșan sau Răzvan Constantinescu, de la Oradea, respectiv Iași) au compărut în fața comisiilor medicale ofuscate de îndrăzneala acestora de a se opune „înțelepciunilor pandemice” globale. Mai mult, dr. Răzvan Constantinescu a fost împiedicat să candideze la președinția României din aceleași motive.

România plătea sume  colosale pentru așa-zisele vaccinuri care ba trebuiau  să stea congelate, ba dimpotrivă.

Luc Montagnier. Foto X

De ce să ne mirăm, când o țară ca Franța a reușit să producă doar trei nume de doctori care s-au opus tiraniei medicale: Didier Raoult, care a oferit tratamentul cu hidroxiclorochină, Luc Montagnier, care a declarat că așa-zisele vaccinuri „sunt otrăvuri, ucid”, și Christian Perronne, care a numit presupusele vaccinuri „o batjocură la adresa științei și dreptului”, afirmând chiar în Parlamentul European că „oricine le aprobă trebuie urmărit penal”.

Protocoalele aplicate (utilizarea respiratoarelor) lăsau în urmă numeroase cadavre, dar autopsierea acestora era interzisă. Vaccinurile „sigure și eficiente” generau și mai multe decese, dar explicații se găseau întotdeauna. Pe urmă, morțile subite și mortalitatea în exces au devenit chestiuni greu explicabile. Așa că s-a lăsat tăcerea. După ani de zile, vinovați pentru decese au fost considerați nevaccinații, care deși cunoșteau riscurile, nu i-ar fi prevenit și pe ceilalți. 

Dar unde să-i prevină? Pe platformele sociale unde erau suprimate absolut toate punctele de vedere contrare narațiunilor oficiale? Când, târziu, medicii și comunitatea științifică au început să reacționeze, s-au văzut în situația identică, de a fi cenzurați, de a li se refuza articolele în revistele de specialitate, de a fi concediați sau chiar trimiși în judecată. Nici fuga spre platforme obscure și publicarea de cărți nu a ajutat prea mult. 

Mulți și-au pierdut locurile de muncă, afacerile, mijloacele de existență, relațiile cu familia și prietenii în discordia socială generată. 

Mulți s-au ales cu boli groaznice (cancere, boli cardiace, paralizii, infertilitate etc.) și regretă acum profund că „au crezut în știință”.

Așa s-a văzut de aici. Peste ocean, bună parte din lucruri au fost similare. Diferența a constat în faptul că americanii îl aveau pe doctorul Fauci, artizanul întregii povești. Astfel că Jenner Furst avea la ce să caute răspunsuri. 

DISONANȚA COGNITIVĂ

În timp ce „regulile” fără vreo relevanță științifică abundau (distanțarea socială, portul măștilor, utilizarea dezinfectanților, măsurarea temperaturii etc.) și chiar Anthony Fauci recunoștea cu nonșalanță în fața comisiei din Congresul american că erau arbitrare, economia era pusă în paranteze, educația copiilor, libertatea religioasă, libertatea de a te deplasa liber, libertatea de expresie, iar încrederea în actul medical se evapora, aidoma încrederii în presă și în politicieni.

Principala întrebare pe care și-o puneau cetățenii, în aceste condiții, era dacă mai pot sau nu avea încredere în faptul că actul medical are menirea de a te vindeca, guvernul, de a administra bunul mers al societății. De cele mai multe ori, însă, apare o coliziune între suma credințelor inițiale și experiența de zi cu zi. Astfel că, o parte a societății a ales să nu creadă că spitalele te ucid, iar guvernul nu îți vrea binele, că presa te minte cu nonșalanță. Era mai la îndemână a crede că o parte dintre oameni răspândesc știri false și teorii ale conspirației.

Nu vrem, așadar, să admitem că aceiași indivizi autoritari din guvern și instituția medicală ar fi putut contribui la declanșarea virusului de care susțin că ne-au salvat. Nu vrem să admitem că cei care impuneau portul măștilor de unică folosință erau chiar cei care le comercializau ori că cei care au construit virusul sunt cei care vând presupusul antidot. 

Poate că doctorul Fauci (și confrații săi de pe mapamond) au dreptate; ei sunt „ȘTIINȚA”, baza corupției osificate la răscrucea dintre știință și guvernare, și nimic din ceea ce facem nu poate distruge stâlpii acestui edificiu.

Astfel, documentarul lui Furst se vede nevoit să decripteze sute de mii de pagini de documente ale unor oameni de știință proeminenți, analiști de informații, foști oficiali guvernamentali, oficiali militari și alții. Proiectul oferă o privire aprofundată asupra carierei și impactului lăsat de Anthony Fauci în domeniul sănătății publice, punând accent pe modul în care acesta a navigat prin criza sanitară globală și aducând la lumină interacțiunile sale cu publicul și politicienii din această perioadă.

MINCIUNILE CARIEREI  SINISTRE A LUI FAUCI

După cum arată filmul lui Furst, în istoria lungă de abuzuri a instituției medicale internaționale, COVID probabil că nu a apărut în ultimele zile ale anului 2019, ci a fost un dezastru ivit în urmă cu decenii. Și totul duce înapoi la Dr. Anthony Fauci, al cărui Institut Național de Sănătate continuă până în prezent cercetările periculoase pe care le-a inițiat.

Documentarul se întoarce în timp până la epidemia HIV pentru a demonstra că experimentele periculoase nu au reprezentat nimic nou pentru micul regat al lui Fauci de la Institut Național de Sănătate (NIH). 

Pe parcursul unei cariere ce se întinde pe o jumătate de secol, Fauci și-a impus controlul aproape total asupra unui ecosistem științific care i-a permis să preia public frâiele atunci când proiectele sale nebunești s-au întors împotriva lumii reale.

Fauci este poate cel mai mare susținător științific al unui program riscant de bioapărare promovat de Dick Cheney (fost vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii între 2001-2009, adică în administrația George W. Bush), program cunoscut acum ca cercetarea „câștig de funcție”. Aparent, este menit să împiedice viitoarele pandemii prin proiectarea preventivă a mutațiilor. 

Nu în mod cu totul surprinzător, China a devenit cel mai prietenos loc pentru aceste cercetări, iar Fauci și-a folosit puterea de a acorda granturi destul de generoase la NIH pentru a menține programul în funcțiune. Așa că, cel mai probabil, COVID a apărut pe măsură ce instituția medicală din SUA a finanțat cercetarea asupra coronavirusurilor liliecilor în laboratorul din Wuhan, așa cum arată un plan militar care a fost divulgat. 

În același timp, oamenii de știință americani au fost folosiți ca pioni, CIA având scopul de a spiona China. Când virusul a scăpat din laborator, toți au conspirat pentru a-și acoperi urmele, deoarece aveau același interes comun de a evita responsabilitatea. În ceea ce îi privește pe oamenii de știință inițial sceptici, chestiunea s-a rezolvat tot prin milioanele disponibile în granturi. Și, nimeni nu poate dovedi definitiv acest fapt încă. Dar documentarul reunește un munte de dovezi circumstanțiale în acest sens. Întrebarea pe care fiecare privitor și-o pune este cum de acești oameni pot să se joace în impunitate cu viitorul lumii, cum de nu se află în spatele gratiilor împreună cu Fauci?

Dacă există un fapt asupra căruia toți experții intervievați în film cad de acord, este că așa-zisa pandemie COVID a fost doar începutul: „Marea pandemie vine”. 

O gripă aviară construită prin bio-inginerie, cu potențialul de a distruge 20% până la 50% din populația globală, există undeva într-un laborator, datorită NIH. Dacă acești oameni de știință nebuni scapă de responsabilitate, este doar o chestiune de timp până când acest virus mult mai periculos va scăpa din nou din laboratoare.

„Mulțumesc, Dr. Fauci” ne permite de acum să îl numim pe Anthony Fauci cel puțin un megaloman cu tendințe criminale care va justifica orice pentru a-și urmări viziunea utopică, ceea ce ar putea însemna miliarde de morți în numele „științei”.

Oamenii de știință americani au fost folosiți ca pioni, CIA având scopul de  a spiona China.

Noul film al lui Furst încearcă să dezmintă teoria că virusul a venit din natură, aceasta fiind cea mai mare conspirație, în opinia regizorului. „Exista o singură modalitate de a prezenta informațiile care mi s-au oferit în ultimul an, și anume de a încadra asta drept cea mai mare crimă din istorie”, a spus Furst.

PE CINE VEDEM ÎN FILM?

Fauci este principala figură a documentarului, iar interviurile cu el sunt esențiale. Fauci vorbește despre începuturile sale ca medic, despre cariera sa și despre viziunea asupra sănătății publice. De asemenea, este profund reflectiv asupra vremurilor de criză din timpul pandemiei, când a avut de înfruntat atât atacuri din partea unor grupuri politice, cât și îndoieli din partea unei părți din public.

Dr. Deborah Birx – coordonator al echipei de răspuns la pandemia COVID-19 sub administrația Trump, oferă o perspectiva valoroasă despre modul în care Fauci a traversat relațiile politice dificile.

Dr. Francis Collins – directorul Institutului Național de Sănătate (NIH), este o altă figură importantă care apare în documentar. El vorbește despre colaborarea de lungă durată cu Fauci și subliniază devotamentul acestuia față de cercetare și sănătatea publică. 

Barack Obama – fostul președinte al SUA, apare în documentar analizând relația sa cu Fauci, un „colaborator de încredere”, făcând referire la deciziile importante pe care Fauci le-a luat în timpul crizei HIV/SIDA și la abilitatea sa de a comunica cu claritate și cu autoritate în momente de criză. 

Dr. David Ho – cercetător de renume în domeniul HIV, discută despre colaborarea sa cu Fauci în anii ´80 și cum Fauci a contribuit esențial la „înțelegerea și tratamentul bolii”. 

Dr. Peter Hotez – discută despre dificultățile de a lucra în domeniul sănătății publice în contextul politicii de negare a științei. Hotez, care a fost și el un susținător al măsurilor de protecție împotriva COVID-19, vorbește despre rolul central al lui Fauci în lupta contra „dezinformării” și cum acesta a fost o țintă pentru atacurile politice.

Să nu ne mire, în consecință, că verdictul general al oamenilor de știință față de documentar și față de figura lui Fauci este pozitiv în privința „profesionalismului și dedicației sale pentru știință și sănătate publică”, dar nu lipsit de critici legate de unele decizii specifice luate pe parcursul pandemiei. 

Jenner Furst, Producator film. Foto: X

Filmul trebuie văzut și ca o apologie a unui personaj care a devenit simbolul unei perioade extrem de controversate, fiind perceput în mod diferit în funcție de contextul politic și social al fiecărei audiențe. Există multe întrebări fără răspuns și dovezi insuficiente în legătură cu originile virusului, eficiența măsurilor adoptate și posibilele riscuri ale vaccinurilor.

FAUCI, GATES, BOURLA ȘI ALTE URSULE

Dacă documentarul are meritul cert de a deschide o discuție mai amplă privind „plandemia”, cu siguranță evită să discute o serie de chestiuni esențiale ce depășesc granițele SUA. 

Documentarul nu abordează în mod suficient întrebările legate de originea virusului SARS-CoV-2. În timp ce Fauci este prezentat ca un lider în combaterea pandemiei, nu sunt discutate suficient de mult speculațiile și cercetările care sugerează că virusul ar fi putut proveni dintr-un laborator, în special din Institutul de Virologie din Wuhan. Documentarul evită să pună sub semnul întrebării rolul finanțării cercetărilor cu potențial de „gain of function” (cercetări care pot face viruși mai contagioși) de către instituțiile americane, ceea ce lasă impresia că filmul servește o narațiune oficială care minimizează aceste îngrijorări.

În ciuda faptului că se concentrează pe realizările lui Fauci, documentarul nu explorează suficient de mult controversele legate de măsurile de lockdown impuse pe scară largă în Statele Unite și în alte părți ale lumii.

În acest context, măsurile drastice de închidere a economiilor și a școlilor sunt prezentate ca soluții corecte și necesare, fără a analiza în profunzime efectele negative, cum ar fi impactul asupra sănătății mintale, deteriorarea educației și daunele economice pe termen lung. 

Numărul mare de sinucideri, depresii și probleme economice nu este discutat în documentar, iar criticii ar putea susține că acest fapt reflectă o viziune unilaterală asupra măsurilor impuse, care este complet în favoarea unui discurs guvernamental oficial.

Vaccinurile au fost promovate ca fiind soluția principală pentru oprirea pandemiei, iar autoritățile de sănătate publică au susținut intens campaniile de vaccinare. Vaccinurile COVID-19 au fost dezvoltate într-un timp record, iar unele critici din zona publică au susținut că această viteză ar fi putut implica compromisuri în ceea ce privește testarea și verificarea lor.

Deși vaccinurile COVID-19 au fost de obicei promovate ca fiind sigure, au existat raportări de efecte secundare, inclusiv reacții adverse grave, cum ar fi trombozele, cancerele, bolile cardiace și chiar decesele. Chiar fabricanții așa-ziselor vaccinuri au vrut să oculteze potențialele riscuri pentru 75 de ani (Pfizer).

Dr. Fauci și Barack Obama Foto: White House

În timpul pandemiei, cercetători și profesioniști în domeniul sănătății care aveau opinii diferite de cele oficiale au fost adesea marginalizați sau discreditați. Platformele de socializare au șters postări care sugerau o abordare alternativă față de cea oficială, iar unii dintre acești experți au fost acuzați de „dezinformare” sau „conspirație”, fără a fi oferit un spațiu pentru o discuție reală. De asemenea, autoritățile sanitare din unele țări au promovat o singură narațiune oficială despre pandemie și vaccinuri, ignorând în mod sistematic orice dovezi care nu susțineau această viziune.

Platformele precum Google, Facebook și Twitter au cenzurat informațiile și au supravegheat discursurile care puneau sub semnul întrebării eficiența vaccinurilor sau măsurile de control, chiar și în fața unor cercetări legitime. 

Un subiect care ar fi trebuit să fie explorat mai mult în documentar este legătura strânsă dintre autoritățile de sănătate publică și industria farmaceutică. Producția de vaccinuri a fost favorizată prin finanțări guvernamentale masive, dar acest aspect nu este investigat în documentar. 

În fine, extrem de greu de recunoscut este și faptul că cei care au pus în operă piesa COVID, indiferent cât de cusută cu ață albă ar fi, au interpretat-o magistral, bătându-și joc de întreaga planetă, menținând încă la o jumătate de deceniu de la debut și povestea inițială, în mare parte și cenzura și, mult mai grav, menținând fructele „plandemiei” – veniturile colosale încasate de corporațiile farmaceutice care s-au alăturat „distribuției”. Dar nici despre acest aspect nu se vorbește în documentar.

Ce exemplu mai bun ne-ar trebui aici decât implicarea lui Bill Gates sau a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen?

Fundația „Gates” a fost un susținător important al inițiativei GAVI (Alianța Globală pentru Vaccinuri și Imunizare), care colaborează cu organizații inter-naționale și guverne pentru a asigura accesul la vaccinuri pentru țările cu venituri mici și medii. De asemenea, Gates Foundation a fost un susținător major al COVAX, o inițiativă globală destinată să garanteze un acces „echitabil” la vaccinurile COVID-19 în întreaga lume.

Deși Gates Foundation nu a fost direct implicată în dezvoltarea unui vaccin specific, fundația a finanțat și susținut dezvoltarea companiilor farmaceutice, inclusiv prin parteneriate cu organizații precum GAVI, OMS și altele.

Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase (NIAID), sub conducerea lui Fauci, a colaborat cu mai multe companii farmaceutice pentru a sprijini dezvoltarea vaccinurilor COVID-19. De exemplu, NIAID a lucrat îndeaproape cu Moderna pentru dezvoltarea unui vaccin bazat pe tehnologia ARN mesager (mRNA). Moderna a fost susținută financiar și logistic prin inițiative guvernamentale, inclusiv Operation Warp Speed din SUA, un program de accelerare a dezvoltării și distribuției vaccinurilor. NIAID a contribuit și la așa-zisa testare clinică a vaccinurilor, inclusiv al vaccinului Pfizer-BioNTech. Aceste vaccinuri au fost parte a unui efort colaborativ între guvernul american și companiile private pentru a dezvolta soluții rapide și eficiente împotriva COVID-19.

Fundația „Gates” a investit masiv în cercetarea și dezvoltarea vaccinurilor COVID-19. A finanțat mai multe proiecte de vaccinuri prin intermediul organizației CEPI (Coalition for Epidemic Preparedness Innovations), care a colaborat cu producători de vaccinuri precum AstraZeneca, Novavax și Moderna pentru a accelera dezvoltarea unor vaccinuri pentru COVID-19. Gates a susținut, de asemenea, investițiile în tehnologii inovative, precum vaccinurile ARN mesager.

Gates a jucat un rol crucial în lansarea și susținerea COVAX, o inițiativă globală destinată să asigure accesul echitabil la vaccinuri, în special pentru țările cu venituri mici și medii. COVAX a fost un partener-cheie în achiziționarea și distribuirea vaccinurilor de la producători precum Pfizer, AstraZeneca și Johnson & Johnson către aceste țări. Fundația Gates a finanțat și organizat o parte semnificativă din acest efort.

Pfizer-BioNTech a fost unul dintre principalii furnizori de vaccinuri pentru UE, iar Ursula von der Leyen, în calitatea sa de președinte al Comisiei Europene, a fost implicată activ în aceste negocieri.

Controversa a izbucnit atunci când s-a aflat că Ursula von der Leyen a avut întâlniri private cu Albert Bourla, CEO-ul Pfizer, în perioada în care Uniunea Europeană negocia contractele pentru livrarea vaccinurilor. În mod specific, a existat o întrebare importantă legată de comunicațiile dintre von der Leyen și Bourla.

Într-un acord semnat în 2021 între Comisia Europeană și Pfizer, prețul vaccinului a fost estimat la 19,50 euro pe doză. Uniunea Europeană a comandat aproximativ 2,4 miliarde de doze de vaccin, pentru o populație totală de aproximativ 450 de milioane de oameni. Valoare estimată: între 36 miliarde și 45,6 miliarde de euro pentru toate dozele de vaccin Pfizer-BioNTech achiziționate de UE.

Așadar, cu aceste cifre în față, probabil că putem înțelege de ce o presupusă pandemie poate deveni peste noapte un plan de afaceri. Am văzut că potrivit raportărilor oficiale, ar fi vorba despre 36 sau 37 de miliarde de dolari, când Pfizer încasa doar de la Uniunea Europeană 45 de miliarde. 

Voracitatea corporațiilor din Big Pharma nu pare să aibă limite, iar corupția politicienilor se împletește cu corupția generalizată din societatea tot mai secularizată, mai lipsită de etică și de simț al moralității, unde se poate tranzacționa orice, inclusiv viața sau sănătatea plătitorilor de taxe și impozite. Unde mai pui că aici vorbim și despre un uriaș transfer financiar dinspre zona publică spre cea privată, a „elitei” care deține corporațiile în chestiune.

„TEORIILE CONSPIRAȚIEI” CONFIRMATE DE STUDII

Tot mai multe și mai complexe studii par uimite de descoperirile făcute în privința daunelor generate de vaccinurile COVID. Am putea crede că există o comunitate științifică incapabilă să creadă în „știință”! Un recent studiu publicat în Journal of Virology arată că „proteina Spike (S), principalul antigen al vaccinului sindromului respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2), suprimă puternic imunitatea înnăscută a gazdei”. 

Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen,  dr. Cătălin Cârstoiu,  în vizită la  Spitalul Municipal, septembrie 2021. Foto: Presidency

Într-un alt studiu, epidemiologul Nicolas Hulscher scrie: „Cel mai probabil mecanism din spatele acestei vătămări este acumularea și persistența proteinei Spike toxice în axa craniu-meninge-creier, așa cum au demonstrat Rong și colab., Morz și Mikami și colab. și peste 300 de alte studii care pot fi găsite în Spike Protein Patogenicity Research Library”. „Folosirea ARNm pentru a deturna celulele din diferite sisteme de organe pentru a produce o proteină [Spike] extrem de toxică care persistă în organism luni până la ani a fost una dintre cele mai proaste idei din istoria umanității”, spune Hulscher.

TransHuman este o colecție în două volume de cercetări efectuate de dr. Ana Mihalcea (din Yelm, Washington) și de oameni de știință din întreaga lume în injecțiile cu COVID-19 și nanotehnologia auto-asamblantă care a fost descoperită. S-au observat modificări alarmante ale sângelui de la lansarea injecțiilor cu COVID-19. 

Potrivit cardiologilor de top din Noua Zeelandă, proteinele de vârf generate de vaccinurile ARNm sunt acum recunoscute oficial ca și cardiotoxine – substanțe care provoacă leziuni severe și, de obicei, ireversibile ale inimii.

Să mai adăugăm intervențiile unor nume sonore – dr. Robert Malone (virolog și imunolog), dr. Sucharit Bhakdi (virolog), Michael Yeadon (farmacolog ex-Pfizer), dr. Peter McCullough (epidemiolog), dr. Ryan Cole (patolog), Kary Mullis (inventatorul testelor PCR), dr. Dan Erickson (medic de urgențe), prof. Ian Brighthope (medicină ortomoleculară), prof. Dolores Cahill (imunolog), prof. Martin Kulldorff (Harvard), prof. Sunetra Gupta (Oxford), prof. Jay Bhattacharya (Stanford), dr. Carolyn Bosak (medicină integrativă), dr. Byram Bridle (imunolog), dr. Heiko Shöning (medic militar, scriitor), dr. Andrew Kaufman (biolog molecular), adică o serie de persoane care nu mai apar în presă, nu au voie să se exprime sau să explice public ceea ce știu. 

Dacă ar fi de ales, totuși, lista de mai sus pare ceva mai prestigioasă decât cea scurtă, autohtonă, constituită din Nelu Tătaru, Raed Arafat și Alexandru Rafila, ori una americană, avându-i în frunte pe Ho și Brix. Primii nu au simțit nevoia de a se alinia cu „țările civilizate”, de a-l consacra pe Fauci drept „Știința” personificată, au preferat să gândească. Să sune alarma. Să anunțe că vaccinurile – spre deosebire de virusul gripal – ucid! Distrug vieți!

Avocatul german Reiner Fuellmich, care a înființat Comisia (privată) de Anchetă a Fraudei Corona și se pregătea să aducă în fața instanțelor cazul COVID, s-a trezit arestat și demonizat, poate nu întâmplător. Se spulberau, astfel, visele celor care își doreau măcar un proces extins împotriva celor care au pus la cale afacerea COVID.

În diverse țări (Japonia, Slovacia etc.) apar deja acțiuni legale întreprinse de persoane care solicită despăgubiri pentru daunele pricinuite de vaccin. Dar, în 2025, narațiunea despre COVID încă nu s-a modificat, vaccinurile încă nu au dispărut de pe piață.

Vizionând documentarul, oricine se va sufoca de neputință și de furie. Jenner Furst consideră că sunt necesare eforturi urgente pentru a proteja publicul și că o altă pandemie generată de laborator este iminentă, apropiindu-se rapid. „Filmul arată foarte clar că această poveste nu a început cu COVID și dacă nu facem ceva rapid, această poveste nu se va termina cu COVID…”. Mulțumim, dr. Fauci!

Încasările globale din vaccinurile COVID-19 au depășit 100 de miliarde de dolari în perioada 2021-2022. Foto Pixabay

CINE A CÂȘTIGAT

În 2021, vânzările de vaccinuri Pfizer-BioNTech au generat aproximativ 36,8 miliarde de dolari. În 2022, Pfizer a raportat  venituri de aproximativ 37,8 miliarde de dolari din vânzările de vaccinuri COVID‑19. Din acest total, aproximativ 23,5 miliarde de dolari au provenit doar din vaccinul Comirnaty (Pfizer-BioNTech)

Moderna a generat aproximativ 18,5 miliarde de dolari în 2021 din vânzările vaccinului său, Spikevax (Moderna COVID-19 Vaccine). În 2022, veniturile din vaccinuri au fost estimate la aproximativ 10 miliarde de dolari.

Producătorul chinezi Sinovac a avut un impact semnificativ pe piața globală, în special în țările în dezvoltare. În 2021, Sinovac a generat aproximativ 6,1 miliarde de dolari din vânzările vaccinului CoronaVac.

AstraZeneca, alături de partenerul său Oxford, a furnizat vaccinul Vaxzevria (AstraZeneca/Oxford COVID‑19 Vaccine) la un preț mai mic, adesea sub costul de producție, pentru a asigura accesul global. În 2021, AstraZeneca a raportat aproximativ 4,5 miliarde de dolari din vânzările vaccinului său COVID-19.

Johnson & Johnson a raportat aproximativ 2,6 miliarde de dolari în venituri din vânzările vaccinului său COVID-19 (Johnson & Johnson/Janssen) în 2021.

Novavax a obținut încasări de aproximativ 2 miliarde de dolari din vaccinul său, Nuvaxovid (Novavax COVID‑19 Vaccine) în 2021 și 2022.

Sinopharm a avut încasări de aproximativ 3,3 miliarde de dolari din vaccinul său Sinopharm COVID-19.