Europarlamentar francez: Dacă Europa se va fragmenta sub loviturile lui Trump și Putin, va experimenta un destin de mop sau va servi drept preș pentru imperiile renăscute

Europarlamentarul francez Raphaël Glucksmann, cel care a cerut Statelor Unite să restituie Statuia Libertății, a declarat într-un interviu acordat AFP că UE se află într-un „punct critic” și trebuie să acționeze pe termen lung dacă dorește cu adevărat să își ia destinul în propriile mâini.

• Statele Unite au transmis răspunsul la propunerea de pace. Iranul analizează
• UNESCO: Libertatea presei a cunoscut cel mai abrupt declin – a scăzut cu 10% din 2012
• Semne „bune” economia are: tot mai multe companii se închid
• Papa Leo XIV surprinde lumea catolicǎ. Fost imigrant ascuns în portbagaj, numit episcop în SUA
• Românii vor ca Ilie Bolojan să demisioneze. Sondaj

Membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, politicianul francez în vârstă de 45 de ani a cerut în ultimii ani europenilor să se emancipeze în relația cu Statele Unite.

Apărarea Ucrainei, subiect în care Raphaël Gluksmann s-a angajat susținut, l-a readus în prim-planul atenției în Franța, dar și în Parlamentul European. După ce a ieșit în fruntea stângii (13,8%) la alegerile europarlamentare din Franța, el își propune să influențeze următoarele alegeri prezidențiale, programate pentru 2027.

Deși salută marea revoltă geopolitică în curs, Gluksmann rămâne precaut. „Există o conștientizare incontestabilă (…), dar trebuie ca ea să ducă la acțiune”.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă acționează ca un șoc electric, însă, mai presus de toate, explică el, „palma” administrată de președintele american omologului său ucrainean Volodimir Zelenski la sfârșitul lunii februarie în Biroul Oval din Washington „a trezit o mulțime de oameni”.

Europarlamentarul francez citează Germania, care, în opinia sa, trece printr-o „revoluție absolute”.

„Să-l auzi pe viitorul cancelar creștin-democrat Merz spunând că va trebui să ne descurcăm fără Statele Unite este ceva fără precedent”, a spus el, deoarece alianța cu America este „consubstanțială cu însăși existența democrației germane”, a spus Raphaël Gluksmann.

A fost un „moment de furie și trezire” și „trebuie să cultivăm asta”, subliniază el.

Cu toate acestea, nimic nu este mai puțin simplu în societățile cu o memorie scurtă, obișnuite să sară de la una la alta.

„Ceea ce s-a întâmplat în Biroul Oval nu a fost un accident al Istoriei. Va fi o politică, așa că în fiecare zi vom avea un ceas cu alarmă care va suna, anunțând o declarație sau o decizie a președintelui american”, a comentat europarlamentarul francez.

De asemenea, „este o ofensivă totală și nu ar trebui să credem că se va opri, ea va continua”, a spus el.

Confruntați cu această situație, europenii pot decide „să abandoneze proiectul european (…) și să lase Europa să se fragmenteze sub loviturile lui Putin și Trump. Însă atunci Europa va experimenta un destin de mop sau va servi drept preș pentru imperiile renăscute, avertizează Raphaël Gluksmann.

Prin urmare, este necesar să acționăm rapid pentru a reînarma Europa, așa cum urmărește Ursula von der Leyen. Dar, se teme Glucksmann, europenii riscă să piardă trenul.

Von der Leyen dorește să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro pe parcursul a patru ani pentru a consolida apărarea continentului. Dar, prin această propunere, ea „pasează mingea statelor membre” prin simpla facilitare a cheltuielilor lor militare, în speranța că vor ajunge la 650 de miliarde înainte de 2030.

Cu toate acestea, consideră Glucksmann, este nevoie „nu de 27 de state care investesc separat, ceea ce avem nevoie este un împrumut comun de 500 de miliarde de euro, așa cum am făcut în timpul pandemiei” de COVID, referindu-se la o cale de acțiune care trezește rezerve în rândul multe state membre.

Pentru a convinge opinia publică din Europa, unde mulți sunt sceptici cu privire la realitatea amenințării și la urgența de a fi pregătiți pentru a-i răspunde, Glucksmann consideră că este esențial ca europenii să se arate capabili să „strângă bani”.

Și aceasta deoarece provocarea „împrumutului comun de 500 de miliarde este, de asemenea, de a face posibil să nu se pună în concurență cheltuielile pentru social și apărare”, a mai apreciat în interviul acordat France Presse europarlamentarul francez.