Formula 1 se pregătește pentru una dintre cele mai mari transformări din istoria recentă. După încheierea sezonului 2025, monoposturile vor reveni pe pistă în martie 2026, odată cu debutul campaniei din Australia.
- Platformele de angajare, noua unealtă a spionajului chinez
- CCR a decis: Ordonanța SAFE este constituțională
- Blocul Național Sindical solicită retragerea imediată a proiectului legii salarizării
- Institutul Național al Magistraturii: Tot mai puțini tineri își mai doresc să devină judecători și procurori
- Noua practică bruxelleză: lobby mascat pe lângă oficialii europeni prin intermediul presei
ÎNCĂ O ECHIPĂ
După șapte ani cu zece echipe, Formula 1 va avea din nou 11 competitori. Cadillac, în parteneriat cu Andretti Global, a primit aprobarea FIA, organismul de conducere care supraveghează Formula 1 și va concura pentru prima dată în 2026. Echipa va fi condusă de Graeme Lowdon, cu Valtteri Bottas și Sergio Pérez ca piloți ce aduc o experiență solidă.
În paralel, diverse schimbări de identitate marchează paddock-ul: Sauber devine Audi, cu sponsorizare Revolut și cu ambiția de a lupta pentru titlu până în 2030; Haas își schimbă sponsorul principal, trecând la Toyota Gazoo Racing, iar McLaren a semnat un contract record cu Mastercard pentru drepturile de denumire.

Pentru a face față noilor reglementări tehnice din 2026, echipele de Formula 1 au fost nevoite să investească resurse suplimentare în cercetare și dezvoltare, ceea ce a determinat creșterea plafonului de costuri la 215 milioane de dolari, față de aproximativ 170 milioane în 2025. Sistemul de plafonare, introdus în 2021 pentru a echilibra competiția, după ce bugetele echipelor de top depășiseră 400 milioane de dolari, limitează cheltuielile în domenii esențiale legate de proiectarea și construcția monoposturilor, menținând astfel un teren de joc mai echitabil între echipe.
MOTOARE ȘI REGULI NOI
Sezonul 2026 va marca una dintre cele mai ample revoluții tehnice din istoria recentă a Formulei 1. Motoarele V6 turbo hibride de 1,6 litri vor rămâne baza regulamentului, însă vor funcționa exclusiv cu combustibil sintetic sustenabil, iar componenta electrică va avea o importanță mult mai mare. Puterea motorului electric va fi aproape triplată, ceea ce va duce la un raport de aproximativ 50-50 între energia furnizată de motorul cu ardere internă și cea electrică.
Schimbările de regulament au atras și o reconfigurare majoră a furnizorilor de motoare. Audi va produce propriile unități de putere, renunțând la colaborarea cu Ferrari. Ford revine în Formula 1 în parteneriat cu Red Bull Power Trains, echipând Red Bull Racing și Racing Bulls. Honda va furniza motoare pentru Aston Martin, Alpine va trece la unități Mercedes, iar viitorul constructor Cadillac va utiliza componente Ferrari până în 2029.
Noile monoposturi vor fi, de asemenea, semnificativ diferite din punct de vedere al dimensiunilor și al conceptului aerodinamic. Mașinile vor fi cu aproximativ 30 de kilograme mai ușoare, cu 20 de centimetri mai scurte și cu 10 centimetri mai înguste. Anvelopele vor fi ușor mai înguste, iar FIA estimează o reducere a forței de apăsare aerodinamică cu aproximativ 30% și a rezistenței la înaintare cu până la 55%, cu scopul de a face monoposturile mai agile și de a facilita depășirile.
Din punct de vedere aerodinamic, aripile tip beam wing vor fi eliminate, iar aripa față va avea elemente mai înguste. Zonele exterioare ale aripii față vor deveni noi arii-cheie de dezvoltare, întrucât aceasta joacă un rol decisiv în performanța aerodinamică generală a mașinii și va reprezenta un adevărat câmp de luptă între echipe.
Cea mai importantă noutate este introducerea aerodinamicii active (Active Aero). Mașinile vor putea ajusta unghiul aripilor față și spate în funcție de poziția de pe circuit. În viraje, flapsurile vor rămâne în poziția standard, pentru a asigura aderența necesară, în timp ce pe liniile drepte desemnate piloții vor putea activa modul de rezistență redusă la înaintare (low-drag mode). Acesta deschide flapsurile și „aplatizează” aripile, reducând drag-ul și crescând viteza de vârf. Sistemul va fi disponibil pentru toți piloții, pe fiecare tur.
Introducerea aerodinamicii active înseamnă, practic, dispariția DRS-ului în forma sa actuală. Flapsurile aripii spate vor putea fi deschise pe toate liniile drepte desemnate, fără a mai fi necesară condiția de a fi la mai puțin de o secundă de mașina din față. Totuși, apropierea la sub o secundă de un rival va continua să ofere un avantaj suplimentar, prin intermediul Overtake Mode.
Overtake Mode este un mod dedicat atacului și se activează atunci când pilotul se află la mai puțin de o secundă de mașina din față. Acesta oferă acces la un surplus de energie electrică, care poate fi folosit pentru depășiri sau pentru a pune presiune asupra adversarului într-un punct de detecție specific. Sistemul a fost redenumit butonul Boost și poate fi utilizat atât ofensiv, cât și defensiv, oriunde pe circuit, atâta timp cât bateria dispune de suficientă energie. Piloții pot alege să folosească energia dintr-o singură dată sau să o distribuie pe parcursul turului, în funcție de strategie.
Gestionarea energiei va deveni un element-cheie al cursei. Piloții, împreună cu inginerii de cursă, vor putea selecta diferite moduri de reîncărcare a bateriei, folosind energia recuperată la frânare sau de la motor. Astfel, aceștia vor avea la dispoziție mai multe instrumente tactice pentru duelurile de pe pistă.
Sistemul de recuperare a energiei (ERS) va putea reîncărca bateria cu de două ori mai multă energie pe tur față de generația actuală. În același timp, noile reguli marchează sfârșitul complexului și costisitorului MGU-H, un sistem de recuperare a energiei termice considerat prea puțin relevant pentru industria auto de serie și prea greu.
Pentru prima dată în istoria Formulei 1, toate unitățile de putere vor funcționa cu combustibili sustenabili avansați, deja testați în Formula 2 și Formula 3 în 2025. Aceștia sunt produși din surse precum captarea carbonului, deșeuri municipale și biomasă nealimentară și sunt certificați independent pentru a respecta standarde stricte de sustenabilitate.
Mașinile de Formula 1 vor rămâne rapide, spectaculoase și impresionante, însă din 2026 ele vor deveni mai dificile de exploatat. Echipele și piloții vor trebui să gestioneze tehnologii noi, reguli mai stricte și un set mai complex de instrumente de atac și apărare, capabile să influențeze decisiv performanța și rezultatul final.
Cu mai puțină forță de apăsare și un control mai strict al aerului turbulent, urmărirea unui adversar în viraje ar trebui să fie mai ușoară. În schimb, obținerea performanței maxime din monopost va reprezenta o provocare mai mare pentru piloți.
Din punct de vedere sportiv, calendarul va include un nou Mare Premiu la Madrid, după retragerea Imola, oferind Spaniei două etape. Marele Premiu al Canadei va fi mutat în luna mai, iar sezonul va include din nou șase curse sprint, cu etape găzduite de circuite precum Marea Britanie, Olanda și Singapore.
După 2026, Marele Premiu al Olandei va dispărea din calendar, în timp ce țări precum Portugalia, Rwanda și Africa de Sud și-au exprimat interesul de a intra în Formula 1.















































