Excelențǎ, fast și performanțǎ la Gala Premiilor MUSICRIT, ediția a IV-a

Incă de la prima sa ediție, Gala Premiilor Musicrit s-a impus nu numai ca o frumoasă și onorantă defilare a celor pe care Uniunea Criticilor, Redactorilor  și Realizatorilor Muzicali din România i-a selectat pentru a le oferi recunoașterea valorică în plan national – prezentați fiind pe scenă de nume importante ale breslei sau de alte personalități ale prezentului, ci și ca un veritabil eveniment muzical caracterizat prin excelența interpretativă, într-un context de mare atractivitate prin diversitatea alegerilor repertoriale.

• În numele Annei Sava, această fată deșteaptă…
• Ce așteptări au antreprenorii români de la viitorul guvern. „Sunt sufocați de taxe și impozite”
• Ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, a demisionat
• Air China ar putea lansa ruta Beijing – Otopeni
• CSM atrage atenția asupra situației din justiție: creșterea volumului de cauze pe rolul instanțelor, deficit de judecători

Găzduită la Ateneul Român în 14 ianuarie 2026, consolidând de acum o frumoasă tradiție, cea de a patra ediție a manifestării, a fost o sărbătoare muzicală (cu o notă de mondenitate mai evidentă poate pentru unii dintre cei aflați în sală) și o dovadă în plus că Muzica unește, cimentează prietenia celor care iubesc frumosul și caută momentele prin care să se bucure, să se „îmbogățească” prin dimensiunile sale sonore.

A fost evidentă nota de profesionalism și eleganță, de distincție și spectaculozitate specifică unei gale omagiind cultura națională și personalitățile sale sau impulsionând speranțele celor aflați la început de drum; dar totul a fost învăluit într-o notă de „firesc”, de naturalețe și căldură! Dacă muzica „vorbește” astfel prin propriul ei limbaj, cuvintele celor doi amfitrioni ai serii – Luminița Arvunescu (președinte al Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România) și Marius Constantinescu – au conturat atmosfera de dezinvoltură rafinată și rigoare prin care cei doi experimentați realizatori de emisiuni de la Radio România Muzical și, respectiv, Televiziunea Română și-au cucerit publicul de fiecare dată.

  Luminița Arvunescu și Marius Constantinescu. Foto Andrei Gîndac

Accentul a fost pus pe comunicativitate și sinceritate și nu pe eventuala solemnitate a unui astfel de moment! Iar prezența pe podiumul Ateneului a Orchestrei Române de Tineret  s-a integrat perfect în această ambianță. Sub bagheta mentorului său Cristian Mandeal, colectivul a deschis programul serii cu Hora din Muntenia (din Trei dansuri românești) de Theodor Rogalski: precizia execuției, pregnanța contrastelor expresive, diversitatea coloristică sunt doar câteva dintre ”amprentele” calitative pe care maestrul Mandeal le-a pus și asupra acestei variante a ansamblului a cărui componență se înnoiește periodic. Faptul că Orchestra Română de Tineret reprezintă un brand al calității și nu doar o etapă interesantă și benefică în devenirea unor instrumentiști profesioniști de valoare a fost reconfirmat (spre finalul serii) de versiunea excelentă, de o virtuozitate strălucitoare, plină de energie și exuberanță a celebrului Intermedio din La boda de Luis Alonso de Geronimo Gimenez; implicarea și aplombul celor de pe scenă i-a molipsit pe toți din sală, aplauzele înfocate și zâmbetele de pe chipuri fiind argumentele unei asemenea afirmații! Pe de altă parte, prestanța și dimensiunea stilistică adecvată scriiturii beethoveniene a caracterizat evoluția ansamblului orchestral în fragmentul din finalului Simfoniei a IX-a, unde – pentru Oda bucuriei – i s-a alăturat la înalte cote interpretative  Corul Academic Radio, pregătit de Ciprian Țuțu. 

Orchestra Română de Tineret condusă cu binecunoscuta sa eficiență și exigență de maestrul Cristian Mandeal a fost și ”partenerul” interpretativ al tuturor momentelor astistice oferite de premianții galei care au urcat în 14 ianuarie 2026 pe podiumul Ateneului, cu excepția celui cameral: Presto din Cvartetul op.131 de Ludwig van Beethoven, susținut cu brio dar și cu echilibru și vervă de Cvartetul Arcadia, distins cu premiul Instrumentiștii anului 2025.

Premiul Artistul liric al anului a revenit mezzosopranei Ramona Zaharia, al cărei temperament dramatic a putut fi admirat într-o dificilă arie din opera Adriana Lecouvreur de Francesco Cilea, trăită pe scenă cu intensitate, pusă în valoare de robustețea timbrală aparte a glasului ei. 

Aria eroinei titulare din actul al II-lea al operei Madama Butterfly de Puccini a reliefat sensibilitatea expresivă și preocuparea sopranei Paula Iancic – Revelația anului – pentru finețea detaliului interpretativ, decupat cu minuțiozitate.

Premiile de excelență Musicrit au fost acordate unor prestigioși aniversați in 2025: lui Ioan Holender– timișoreanul care a fost cel mai longeviv manager al Operei de Stat din Viena, Filarmonicii ”Transilvania” din Cluj – Napoca – remarcabila instituție înființată cu șapte decenii în urmă, ansamblurilor corale Radio aflate la aniversare – Corul Academic Radio (cu 85 de ani de existență) și Corul de copii Radio (cu cei 80 de ani împliniți), prof.univ. dr Vasile Jucan –Rector al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și apoi pianistului și profesorului Viniciu Moroianu, cel care a adus publicului de la Ateneu bucuria reîntâlnirii în acea seară cu romantismul elevat al primei părți din Concertul pentru pian și orchestra în la minor de Robert Schumann. 

Ioan Holender. Foto Andrei Gîndac

Ca și în edițiile trecute, a fost acordat Premiul Grigore Constantinescu pentru a recompensa activitatea deosebită în domenii diferite ale muzicologiei iar pentru 2025 a revenit doamnei Olguța Lupu. Un Premiu special a fost acordat filmului Cravata galbenă iar pentru Management cultural a fost premiat Laurențiu Constantin, organizatorul excelentului Festival de Muzică Veche. 

Discul anului a fost ales cel realizat la Cluj, cu opera Norma de Bellini, dirijor fiind Pier Giorgio Morandi, alăturând cântăreți români și străini. In programul galei, soprana Melody Moore și mezzosoprana Roxana Constantinescu au tălmăcit un emoționant duet din această operă în decorul sonor modelat cu multă mobilitate de bagheta lui Cristian Mandeal.

 La categoria Critică muzicală a fost premiat domnul Costin Zaharia (cu o consecventă reflectare a vieții muzicale franceze, mai ales), la categoria Proiectul anului a fost premiat proiectul „Rhapsody” al apreciatei înterprete de jazz Teodora Brody-Enache iar cu titlul de Tânăul jurnalist al anului a fost distinsă Ana Sireteanu.

Teodora Brody-Enache. Foto Andrei Gîndac

Cele mai bune stagiuni ale anului au fost evidențiate de juriul Musicrit astfel: Filarmonica ”George Enescu” din București și, respective, Opera Națională București, iar Festivalul anului 2025 a fost declarat cel international,purtând numele lui George Enescu.

La finalul acestei gale maraton,(în care prezentările invitaților pe scenă și cuvintele laudative la adresa premianților s-au dorit cât mai cuprinzătoare, amplificând mult durata întregului eveniment) au fost decernate și cele 2 trofee Musicrit: mezzosopranei Viorica Cortez, la aniversarea celor 90 de ani ilustrând într-adevăr ”O viață închinată spectacolului de operă” – care nu a putut însă ajunge la București cu această ocazie și violonistei Mihaela Martin, a cărei carieră se identifică prin ”O viață închinată performanței violonistice”. Mihaela Martin i-a cucerit pe toți încă o dată prin strălucitoarea sa… performanță violonistică plină de bravura și naturalețe, prin tonul cald, vibrant, în Poloneza de concert în Re major op.4 nr.1 de Henryk Wieniawski, într-un dialog de mare spectaculozitate și noblețe  cu Orchestra Română de Tineret, condusă de Cristian Mandeal.

Organizată excelent de Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România (MUSICRIT), Filarmonica George Enescu, Centrul Național de Artă Tinerimea Română și ARTEXIM, ediția a IV-a a Galei și-a onorat pe deplin semnificația de eveniment marcant în peisajul muzical românesc, prefațând cu onoare Ziua Culturii Naționale. Aplauze pentru artișți, pentru premianți și nu în ultimul rând pentru cei care au creat, consolidat și însuflețit această frumoasă tradiție, ce își merită cu adevărat locul sub cupola Ateneului Român.