UE aprobǎ centre externe pentru migranți, o schimbare majorǎ în politica europeanǎ

Parlamentul European a adoptat, la sfârșitul lunii martie, un pachet legislativ controversat care permite statelor membre să transfere migranți respinși în așa-numite „centre de returnare” situate în afara Uniunii Europene. Decizia marchează una dintre cele mai dure schimbări de direcție în politica europeană privind migrația din ultimii ani și reflectă presiunea crescândă asupra guvernelor de a controla fluxurile migratorii.

• Falimentul politicii externe. Președinția României plătește 3,4 milioane de dolari unei firme de lobby pentru „aprofundarea relației cu SUA”
• În numele Annei Sava, această fată deșteaptă…
• Florin Jianu: Antreprenorii români „sufocați de taxe și impozite” vor scăderea impozitării pe forța de muncă, reducerea impozitului pe dividende, reducerea TVA
• Ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, a demisionat
• Air China ar putea lansa ruta Beijing – Otopeni

Votul a trecut cu 389 de voturi pentru, 206 împotrivă și 32 de abțineri, după o alianță politică neobișnuită între partidele de centru-dreapta și formațiuni de extremă dreaptă. Partidele de stânga și centru au votat în bloc împotrivă, acuzând compromiterea standardelor europene de protecție a drepturilor omului. Este pentru prima dată când grupuri politice care anterior evitau colaborarea cu extrema dreaptă au format o majoritate comună pe tema migrației.

Cum vor funcționa centrele de returnare

Noua legislație permite statelor UE să trimită migranți respinși în țări terțe considerate „sigure”, chiar dacă aceștia nu au nicio legătură cu respectivele state. Transferul poate avea loc fie către țări prin care migranții au tranzitat, fie către state cu care guvernele europene încheie acorduri bilaterale. Cei care refuză relocarea riscă sancțiuni severe, inclusiv detenție și interdicții de intrare în UE. Mai multe state — printre care Germania, Grecia, Austria, Danemarca și Țările de Jos — au început deja discuții cu guverne africane pentru găzduirea unor astfel de centre.

Adoptarea acestor măsuri reflectă o tendință vizibilă în Europa: creșterea sprijinului pentru partidele de extremă dreapta și presiunea publică pentru înăsprirea politicilor de migrație. De la criza din 2015–2016, când peste un milion de persoane au ajuns în UE, statele membre au căutat soluții pentru reducerea numărului de cereri și pentru accelerarea procedurilor de returnare.

Pentru susținătorii noilor reguli, votul reprezintă un pas necesar pentru a restabili controlul asupra frontierelor europene. Eurodeputatul suedez Charlie Weimers a declarat că „era deportărilor a început”, subliniind că există un nou consens politic în Europa.

Reacții dure din partea organizațiilor pentru drepturile omului

Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că noile reguli riscă să creeze zone opace, în care drepturile fundamentale nu pot fi garantate. Marta Welander, reprezentantă a International Rescue Committee, a numit votul „un regres istoric pentru drepturile refugiaților”, argumentând că centrele vor fi amplasate în locuri unde UE nu poate asigura respectarea standardelor internaționale. Ea a avertizat că noul sistem este conceput „să descurajeze, să rețină și să deporteze”, nu să protejeze vieți.

Critici dure au venit și din partea unor eurodeputați, precum franțuzoaica Mélissa Camara, care a acuzat partidele centriste că au rupt „cordonul sanitar” față de extrema dreaptă pentru a trece legislația.

Experții juridici atrag atenția că planuri similare au eșuat în alte state europene. Regatul Unit a renunțat la proiectul de a trimite migranți în Rwanda după multiple decizii nefavorabile în instanță, iar Italia nu a reușit să implementeze procesarea migranților în Albania din cauza provocărilor legale. Există temeri că UE ar putea întâmpina obstacole similare, mai ales în ceea ce privește compatibilitatea cu dreptul internațional și cu Convenția de la Geneva.

Ce urmează pentru legislația europeană

Pentru a intra în vigoare, legislația trebuie să primească aprobarea formală a celor 27 de state membre. Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliu vor stabili forma finală a textului, iar regulile ar putea deveni aplicabile începând din luna iunie.

Indiferent de calendar, votul din 26 martie confirmă o realitate politică: Europa se îndreaptă spre o politică de migrație mai dură, iar dezbaterea privind responsabilitatea statelor membre și protecția drepturilor fundamentale este departe de a se încheia.