Moarte și suspin după numirile noilor procurori șefi. Susținătorii lui Nicușor Dan, dezamăgiți de el, îi retrag încrederea

Președintele Nicușor Dan a semnat decretele pentru numirea șefilor marilor parchete, fără să se consulte cu liderii coaliției de guvernare. Propunerile au fost înaintate șefului statului de ministrul Justiției, Radu Marinescu.

• Ministrul Apărării anunță semnarea unui contract în valoare de 30.700.000 euro fără TVA
• Sindicatul Funcționarilor publici din Camera Deputaților: Legea salarizării, un atac direct, deliberat și fără precedent la adresa democrației și echilibrului puterilor în stat
• Finala UEFA Europa League s-ar putea desfășura la București. Ciucu a semnat dosarul de candidatură
• Un oficial american acuză: Europa nu vrea să protejeze consumatorii, vrea să controleze cine e credibil pe X
• La arme, soldați: Nicușor Dan trimite statul român pe TikTok să combată dezinformarea

„Ruperea de ritm” din Justiție

Cristina Chiriac, noul procuror general Foto: Octav Ganea/Inquam

Astfel, au fost numiți în funcții prin decret prezidențial: Cristina Chiriac – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (procurorul general al României); Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție; Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Viorel Cerbu, procuror șef DNA Foto: Octav Ganea/Inquam

De asemenea, au fost numiți în funcții: Marius Voineag – procuror adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; Marinela Mincă – procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție; Marius-Ionel Ștefan – procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție; Alex-Florin Florența – procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Singura propunere transmisă de ministrul Justiției către șeful statului și care a fost respinsă de Nicușor Dan a fost cea a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici – pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Codrin Miron, procuror șef DIICOT Foto: Octav Ganea/Inquam

„Domnii Ștefan și Florența își vor începe activitatea în 15 aprilie, pentru că pozițiile pe care au candidat sunt vacante. Domnul Voineag și doamna Mincă își vor începe activitatea în 30 iunie când se eliberează poziția pe care au candidat. Am respins candidatura domnului Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de procuror șef adjunct DICOT. După acest moment, așteptarea pe care o am de la Parchete și implicit de la șefii Parchetelor este o dinamizare a activității Parchetelor pentru a răspunde așteptărilor românilor, pentru că românii văd corupție și mare corupție în interacțiunea lor zilnică cu autoritățile statului. De marea corupție se ocupă DNA, de corupția curentă se ocupă Parchetul General. De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor rețele de droguri și a marilor rețele de evaziune fiscală. De la sine înțeles, drogul este un fenomen social extrem de nociv care afectează tot mai mulți români și evaziunea fiscală afectează bugetul statului”, a spus Nicușor Dan la Palatul Cotroceni.

Președintele a adăugat că așteptarea sa de la cei trei procurori-șefi numiți este, în primul rând, să comunice constant cu procurorii din subordine.

„Să comunice în spațiul public, ceea ce, din păcate, predecesorii lor n-au făcut. (…) Dacă vorbim în mod special de Parchetul General – blocajul pe Secția specială de anchetare a magistraților. Și am un mesaj pentru corpul procurorilor pentru că să fii procuror e o meserie de vocație. Vrei să te faci procuror pentru că vrei să elimini infracționalitatea, vrei să te lupți cu infracționalitatea care afectează viața semenilor tăi. Și, din păcate, s-a întâmplat că sistemul nostru judiciar a transformat procurorii într-un fel de funcționari apăsați de mii de dosare și care nu mai au timpul necesar ca să se uite la dosarele care sunt cu adevărat de impact pentru societate. Și una din preocupări și una din discuțiile importante pe care le voi avea cu noii șefi ai Parchetelor va fi despre cum să punem în balanță activitatea asta de rutină care este necesară și cum putem să o simplificăm, să o standardizăm și cum să lăsăm totuși timp procurorilor pentru a se ocupa de acele dosare importante cu impact asupra societății”, a afirmat Dan. 

El a subliniat că a luat decizia corectă.

„Am acest mandat și am acționat cum am crezut mai bine. Cred că decizia e corectă. (…) Am garanția că această alegere este bună față de momentul pe care îl trăim”, a explicat președintele.

Nicușor Dan a arătat că și-a dorit o „rupere de ritm” în domeniul Justiției și a făcut apel la asumare.

„Dacă eu greșesc, o să fiu penalizat peste patru ani. Dacă formatorii de opinie greșesc – îi penalizează cineva?”, a spus Nicușor Dan.

Reacții adverse

Semnarea decretelor de numire a șefilor parchetelor a generat și reacții contrare. Celor mai mulți dintre susținătorii lui Nicușor Dan sunt în șoc. Nu se așteptau ca președintele pentru care au luptat să ajungă la Cotroceni îi va trăda cu atât de multă nonșalanță. Ca ironia să fie completă, trădarea lui Dan s-a produs exact în ziua în care Iuda îl vindea pe Isus pentru 30 de arginți.

Vă prezentăm câteva dintre reacțiile celor care până nu demult îl susțineau pe președintele Nicușor Dan.

Raluca Prună

„Am votat cu Nicușor Dan. Am îndemnat public și nepublic pe mulți să îl voteze. Regret. Trebuia să îmi anulez votul. Pe justiție, Președintele nu pare că știe ce face. La asta mă refer, că la asta mă pricep. Restul o fi perfect și nu pricep eu.

Noapte bună!”

Ovidiu Vanghele

„Este absolut inadmisibil ce face acest netrebnic de președinte. În acest moment a ingropat totul, si s-a îngropat și el, politic și moral. Din acest moment, acest gunoi pentru mine nu mai există. Un nemernic.”

Stelian Ion

„Numirile făcute astăzi de președintele Nicușor Dan la conducerea parchetelor reprezintă o mare greșeală.

Nu îl va costa doar pe dumnealui acest gest; din păcate, ne va afecta pe toți.

Nu îmi pot ascunde dezamăgirea. Am sperat până în ultima clipă că nu am înțeles corect mesajele transmise în mod repetat de președinte. Am crezut că există un plan solid, la care nu avem acces și care urma să prindă contur. Din păcate, semnalele erau clare: starea de fapt din justiție nu se va schimba substanțial nici în următorii ani.

Sigur, președintele a avut la dispoziție numeroase informații despre candidați și despre sistemul judiciar. Problema este: cine i le-a furnizat? Dacă aceste informații provin, cu precădere, de la oameni care au contribuit la capturarea justiției, atunci valoarea lor este discutabilă. Pe de altă parte, contează și modul în care sunt puse cap la cap aceste informații. Dreptul, deși este considerat matematica științelor sociale, nu este, totuși, matematică.

Să ignori cu atâta ușurință avizele negative ale Secției pentru procurori din CSM nu este de bun augur. Astfel de avize au mai fost ignorate și în trecut, iar rezultatele nu au fost bune. Nu susțin că ar trebui să aibă valoare absolută, dar în acest caz erau întemeiate, iar numărul lor nu a fost deloc neglijabil. De asemenea, lipsa avizelor pentru Marius Voineag și Alex Florența echivalează, în fapt, cu avize negative. Practic, președintele a avut mai multă încredere în pesedistul Radu Marinescu, apropiat al Olguței Vasilescu, decât în procurorii din CSM. Fac precizarea că, de-a lungul anilor, Secția pentru procurori din CSM a fost, în multe rânduri, mai principială și mai corectă decât Secția pentru judecători.

Să îi numești la conducerea Parchetului General și a DIICOT, chiar și în funcții de adjuncți, pe cei care au frânat lupta anticorupție și anchetele importante — pe cei care au practicat un non-combat vizibil de la mare distanță în parchetele pe care le-au condus — reprezintă o palmă dată propriului electorat. Mă număr și eu printre susținătorii care percep acest gest ca pe o lovitură puternică. Nu, criticile repetate formulate de Nicușor Dan la adresa celor doi nu au vizat doar lipsa unor poziționări publice privind SIIJ-ul conceput de Predoiu. Ele au fost, la momentul respectiv, pe bună dreptate, critici privind managementul defectuos, ceea ce înseamnă mult mai mult.

Este foarte deranjant și îngrijorător faptul că președintele pare să îi subestimeze pe cei care au legătură directă cu acest domeniu și care au văzut cu ochii lor cum a fost capturată justiția.

Doamna Chiriac s-a prezentat dezastruos la interviuri. Informațiile primite de mine de la persoane din sistem, pe care le consider foarte relevante, m-au convins că nu este o propunere potrivită pentru conducerea Parchetului General. În plus, Voineag o va domina — este mai abil, are o experiență diferită și o anvergură mai mare. În continuare consider că nu a procedat corect în dosarul privind violul săvârșit de episcopul de Huși. De asemenea, consider că apropierea sa de SRI Iași este prea mare.

Nu a rezultat din explicațiile președintelui de ce, totuși, i-a numit adjuncți la PICCJ și DIICOT pe Voineag și Florența, mai ales în contextul în care i-a criticat în mod repetat. Argumentul că, din poziția de adjunct, nu pot conduce efectiv instituțiile și nu pot face suficient rău nu este convingător. Problema nu este doar să nu facă rău, ci să facă bine. Or, există numeroase indicii că acești oameni au practicat non-combatul. Au tras frâna de mână și nu au făcut ceea ce trebuia.

Corectă respingerea candidaturii lui Grigore Julien Iacobici, dar și numirea procurorului-șef DIICOT. În cazul acestuia din urmă, semnalele indică faptul că este profesionist, un om serios, cu o prestație bună la interviuri. Nu există critici concrete care să i se poată aduce, în afară de faptul că este propus de un pesedist — iar acest lucru, singur, nu este suficient. Personal, mi-a plăcut mai mult prezentarea doamnei procuror Ioana Albani și cred că ar fi fost o opțiune mai potrivită pentru această funcție, dar nu pot formula argumente solide împotriva domnului Codrin-Horațiu Miron.

Una peste alta, începând de astăzi nu mă mai pot considera, așa cum am făcut-o timp de peste 10 ani, un susținător al președintelui Nicușor Dan. Semnarea acestor decrete mă distanțează de omul politic Nicușor Dan. Nu pot și nu vreau să îmi disimulez dezamăgirea. Sigur, e o picătură într-un ocean, irelevantă electoral, dar și oceanele sunt făcute din picături.

Sunt convins că a făcut o mare greșeală. Sunt convins că unele personaje toxice, dar foarte abile, au, din păcate, prea multă influență asupra președintelui. Rămâne doar susținerea politică la nivel de partid — mult mai rece și mai puțin consistentă. Și speranța, poate naivă, că timpul îi va da dreptate lui Nicușor Dan, iar eu voi mai învăța încă o lecție.

Vom vedea…”

Angi Șerban

„A îngropat Justiția definitv labilul ăsta de Nicușor Dan.

Gata, s-a terminat. Așa se luptă el cu corupția, punând-o Procuror General pe nenorocita aia incompetentă care ascundea probele din dosarele popilor pdf-ili.

Voineag care a nenorocit DNA, Florența.

Și noi ne-am luat amenințări cu moartea pentru terminatul ăsta.

De-aia era el nervos pe noi la Cotroceni. Că avea de livrat.

Să-ți iei la revedere de la mandatul 2, trădătorule. Ai ales tabăra infractorilor, nenorocitule.

Aia cu CNA și Realitatea a fost diversiune.

Să vă faceți bagajele și hai să ne cărăm din jegul ăsta de țară! Nu are rost. Să rămână ei cu ei.”

Sabina Fati

„PSD rămâne stăpân pe parchete?

La început, Nicușor Dan voia să schimbe paradigma conducerii DNA și Parchetului General. Între timp, e mulțumit cu ce a primit de la ministrul PSD al Justiție, care și-a plagiat doctoratul. Așa că i-a păstrat și pe șeful DNA, Voineag și pe procurorul șef, Florența, ce-i drept pe locuri secunde, dar cu influențe considerabile: Am semnat decretele pentru numirea doamnei Cristina Chiriac în funcția de procuror general, a domnului Viorel Cerbu în funcția de procuror-șef DNA și a domnului Codrin Miron în funcția de procuror-șef DIICOT. Își vor începe mandatul în data de 15 aprilie”.

Emilia Șercan

Foto: Octav Ganea/ Inquam

„Acum că președintele Nicușor Dan a numit șefii marilor parchete și a acceptat propunerile făcute de ministrul Justiției Radu Marinescu, vreau să reamintesc public faptul că Radu Marinescu este un plagiator ordinar — unde, potrivit DEX, „ordinar” înseamnă obișnuit, normal, de rând, comun.

Timp de o săptămână am fost linșată public sub pretextul că ordinarul plagiator Marinescu nu ar putea face numirile procurorilor-șefi din cauza dezvăluirii mele despre teza lui de doctorat. Iată că le-a făcut și iată că președintele Nicușor Dan le-a acceptat fără rezerve.

La Comisia de Etică a Universității din Craiova există două plângeri referitoare la plagiatul din teza de doctorat a lui Radu Marinescu, depuse pe 13 și 14 ianuarie. Potrivit legii, Comisia de Etică a Universității din Craiova are obligația de a emite o decizie în 45 de zile.

De atunci au trecut 85 de zile, iar Comisia de Etică nu a emis încă o decizie. Despre această nerespectare a legii, oare ce are de spus președintele Dan? Sigur, nu mă aștept la un răspuns, e doar o întrebare retorică dacă tot vorbim despre lege și justiție, am putea vorbi și despre lucrul ăsta, nu? În plus, sunt fiartă să aflu și eu dacă Marinescu a plagiat sau nu.

P.S. Jalnic, absolut jalnic modul în care președintele Nicușor Dan încearcă să justifice nominalizările plagiatorului Marinescu. Fac presă de atâta vreme, dar așa ceva nu am mai văzut. NICIODATĂ!

P.S.S. Ordinarul plagiator Marinescu spunea la televiziunile penalilor că îmi face plângere penală, că mă dă în judecată, că vrea să își repereze onoarea. Aveți idee, a mai făcut ceva, nu de alta, dar sunt fiartă să aflu și eu.”