Fostul șef ADR, căruia vicepremierul Oana Gheorghiu îi trimitea „mailuri exploratorii” pentru contracte cu Schwarz, ia în calcul sesizarea DNA. Ea îl acuză de fake news

Dragoș Vlad, fostul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) a povestit, în exclusivitate pentru Gândul, despre presiunile pe care le-a resimțit din partea vicepremierului Oana Gheorghiu. El a spus că ia în calcul să depună plângere penală, pentru că faptele Oanei Gheorghiu ar putea echivala cu traficul de influență. Gândul a publicat în exclusivitate mailul trimis de Oana Gheorghiu la ADR pentru a sonda dacă instituția este interesată de produsele gigantului german Schwarz.

• Miza unei întâlniri care poate schimba fața lumii
• Da’ unde e vila?
• Fostul șef ADR, căruia vicepremierul Oana Gheorghiu îi trimitea „mailuri exploratorii” pentru contracte cu Schwarz, ia în calcul sesizarea DNA. Ea îl acuză de fake news
• Vizita secretă a lui Netanyahu. Israel confirmă. Emiratele infirmă
• Președintele Senatului, mandatat să sesizeze CCR referitor la procedura de adoptare a ordonanței SAFE

„Am fost contra așa ceva (depunerilor de plângeri – n. red.), dar mă gândesc în această perioadă, ultimele patru-cinci luni, ca să vedeți situația în care am fost. Pentru că, practic, în aceste luni- pe lângă proiecte europene – mai sunt și alte acte administrative pe care le-am emis unde nu am fost susținut, și simt că a fost o presiune, nu neapărat întâmplătoare. Poate fi echivalentă cu trafic de influență”, a spus, în exclusivitate pentru Gândul, Dragoș Vlad.

Dragoș-Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României și Achilleas Kanaris, CEO Vodafone Romania, semnând, la 11 septembrie 2024 pentru Cloud-ului Privat Guvernamental, proiect care face parte din investiția „Implementarea infrastructurii de Cloud Guvernamental” din cadrul Componentei 7 Foto Gov.ro

În luna februarie, Gheorghiu a trimis mai multe emailuri de pe adresa oficială a Guvernului în care întreba diferite instituții dacă sunt interesate de serviciile oferite de gigantul german. Serviciile ar fi urmat să fie oferite de Schwarz Digits, o filială a grupului. Schwarz deține și Kaufland sau Lidl. Coincidență sau nu, Kaufland a fost un donator extrem de generos în campaniile ONG-ului Oanei Gheorghiu și a finanțat cu 250.000 de euro unul dintre proiecte.

În data de 12 februarie, Oana Gheorghiu a trimis un email la Autoritatea pentru Digitalizarea României în care întreba dacă instituția este interesată de serviciile și produsele Schwarz.

„În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), (…) vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, a scris Oana Gheorghiu către ADR.

Ulterior, a revenit și și-a cerut scuze, pentru că a trimis anterior acest email și spre Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și a luat textul cu copy-paste.

„Ne interesează perspectiva ADR, nu STS… am dat copy/paste textului, fără să fac modificările necesare”.

Din informațiile Gândul, Gheorghiu a trimis, într-adevăr, un email copy-paste la STS, către generalul inginer Ionel-Sorin Bălan, directorul instituției. Prezentam mai jos emailul:

„Stimate domnule Balan,

În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), precum și având în vedere direcțiile strategice europene privind suveranitatea digitală, reducerea dependențelor tehnologice, guvernanța datelor și consolidarea rezilienței infrastructurilor digitale, vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes.

Precizez că aceste întâlniri au avut un caracter exploratoriu, fiind dedicate evaluării opțiunilor tehnologice disponibile și analizării gradului de aliniere cu obiectivele strategice ale României.

Răspunsul dumneavoastră va fi integrat într-o informare consolidată către domnul Prim-Ministru, în vederea fundamentării unor eventuale decizii strategice ulterioare.

Vă rog să aveți amabilitatea de a transmite punctul de vedere al instituției până la data de 19 februarie, la adresa cabinet.oanagheorghiu@gov.ro.

Cu considerație, Oana Gheorghiu”

Precizările Oanei Gheorghiu

Vicepremierul a transmis joi, într-o postare pe contul său de Facebook, lămuriri „despre fake news-ul lansat de președintele-demis al ADR, după 4 ani de rezultate remarcabile la conducerea digitalizării statului”:

„Domnul președinte-demis a scurs în presă un e-mail prin care mă acuză de trafic de influență.

În mod evident, informațiile sunt complet false și construiesc, în mod artificial, suspiciunea unui demers nelegitim acolo unde a existat doar un schimb instituțional de informații, în logica identificării unor posibile soluții utile pentru procesul de digitalizare.

Discuțiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret și niciun caracter comercial.

Ele au fost discuții exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potențial al instituțiilor statului român, pentru a înțelege ce tipuri de soluții sau expertiză există și dacă unele dintre acestea ar putea fi relevante pentru nevoile administrației publice.

Aceste întâlniri nu doar că au fost comunicate public, inclusiv pe social media, încă din 20 ianuarie, dar ele au fost și incluse în registrul public de transparență al Guvernului, RUTI. A sugera că ar fi existat ceva ocult sau ascuns este, așadar, pur și simplu fals.

Mai mult, nu a fost vorba despre o discuție bilaterală informală, ci despre o întâlnire la care au participat instituții relevante ale statului român, cu atribuții directe în domeniul digitalizării, securității cibernetice și infrastructurii digitale.

Au fost prezenți reprezentanți ai ADR, STS, SRI, MApN, MAI, DNSC, SGG și MEDAT. Tocmai această participare interinstituțională arată limpede că nu a fost vorba despre un canal preferențial, ci despre un exercițiu de informare și analiză instituțională.

În acest context, e-mailul invocat astăzi în mod tendențios de domnul Dragoș Vlad nu a fost transmis doar către ADR. El a fost trimis către toate instituțiile relevante participante la acest proces, tocmai pentru ca Guvernul să poată avea o imagine consolidată asupra concluziilor și eventualelor nevoi instituționale.

Acesta este un detaliu esențial: nimeni din instituțiile participante nu a reclamat vreun trafic de influență, vreo presiune sau vreo neregulă, cu excepția domnului Vlad.

Faptul că exact fostul președinte al ADR este singurul care încearcă acum să prezinte un demers interinstituțional firesc drept pseudo-scandal spune mult despre natura acestui atac. Iar această acuzație vine la patru luni de când discuțiile au avut deja loc, trei luni de când mail-ul a fost transmis și doar în contextul în care președintele a fost demis cu câteva zile în urmă.

Acest demers nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune.

Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii și nu am exercitat niciun fel de influență asupra unor proceduri de achiziție sau de parteneriat.

De altfel, este esențial de subliniat că nu am nicio atribuție de decizie în procesele de achiziție ale instituțiilor statului. Rolul meu a fost și este acela de a facilita dialogul, schimbul de informații și identificarea unor posibile oportunități de cooperare sau de învățare din experiențe externe relevante pentru transformarea digitală a administrației.

Dacă ar fi existat în acest caz orice element real care să indice o faptă de natură penală, acesta ar fi trebuit sesizat instituțiilor competente ale statului, nu livrat selectiv pe surse în spațiul public pentru a alimenta un narativ fals.

În realitate, folosirea acestui narativ fals urmăște doar deturnarea atenției de la situația reală a proiectelor de digitalizare gestionate în ultimii patru ani de ADR și de la rezultatele slabe din această zonă sub conducerea domnului Vlad.

În locul unei discuții serioase despre întârzieri, blocaje și eșecuri administrative, asistăm la o încercare de autoprezentare în postura de victimă și la fabricarea unui pseudo-scandal.

În concluzie, a fost vorba despre un demers total transparent, interinstituțional și exploratoriu, comunicat public și inclus în registrul de transparență al Guvernului.

Orice încercare de a-l prezenta drept trafic de influență este falsă și profund iresponsabilă.”

Șeful ADR denunță presiuni care au culminat cu demiterea sa

Povestea nu a început cu deja celebrul mail trimis de Oana Gheorghiu, ci mai de mult, inclusiv cu interpelări verbale sau pe Whatsapp despre cât de importante sunt întâlnirile „exploratorii” cu compania germană Schwarz.

„Presiunea a început când am primit prima adresă, undeva în prima săptămână a lunii ianuarie. Eu mă văd cu domnul ministru (Irineu Darău) la începutul anului, în data de 12 ianuarie, și atunci primesc personal acea adresă, ca urmare a primei noastre întâlniri de lucru.

Consilierul său îmi spune să acord maximă atenție adresei, iar eu am întrebat: Ce legătură are? Întrebarea mea a fost: Ce legătură are stadiul implementării proiectelor de digitalizare din PNRR cu întâlnirea cu Schwarz?”, a povestit Dragoș Vlad.

„După aceea, ședința de prezentare se încheie printr-o propunere de creare a unor grupuri și subgrupuri. Un prim subgrup viza ADR, în jurul ADR, împreună cu biroul doamnei Oana Gheorghiu. Un alt subgrup cred că viza STS și Ministerul de Interne, unde existau reprezentanți ai Ministerului de Interne. Domnul Giulescu, actualul președinte al ADR, care nu era angajat în luna ianuarie în cabinetul doamnei Oana Gheorghiu, dar era prezent la toate întâlnirile pe care aceasta le organiza, le coordona sau le avea în vizor.”

A urmat o adevărată cascadă de adrese și corespondențe la adresa ADR, după acest episod, povestește fostul șef al instituției.

„Urmează apoi o cascadă de adrese și corespondențe pe diverse subiecte, în care se cereau, pe lângă situații și informații redundante privind stadiul implementării proiectelor europene și PNRR, date care erau deja raportate în sistemele informatice gestionate de Ministerul Fondurilor Europene. Ministerul menționat avea acces, prin funcționarii săi, la toate situațiile și la progresul proiectelor. Le puneam la dispoziție săptămânal și dădeam rapoarte.”

Cu toate acestea, acuză el, ministerul de resort cerea constant mai multe rapoarte care erau deja accesibile și bloca astfel activitatea instituției cu rapoarte, în loc să realizeze implementările.

„Sunt niște activități firești. Nu asta era anormal, ci cascada de solicitări. Dacă blochezi, prin astfel de solicitări, o echipă care și așa era redusă numeric, apare o problemă. Echipele sunt mici, de ordinul zecilor, la nivel de proiecte, și erau concentrate pe implementare, recepții, servicii, analiza livrabilelor și așa mai departe. Să faci, în paralel, aceleași raportări, în mod redundant, reprezenta o încărcare suplimentară.”

Interdicția de a părăsi țara pentru deplasări de serviciu

Dragoș Vlad a primit, împreună cu toată garnitura din instituție, interdicție de la Guvernul Bolojan să mai părăsească țara în interes de serviciu. Ordinul este datat cu 17 aprilie 2026.

„Vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră”, se arată într-un document transmis către conducerea ADR de către Cancelaria Prim-Ministrului, semnat de șeful cancelariei, Mihai Jurcă.

Motivele invocate se referă la lipsa progreselor legate de jaloanele PNRR.

Natura conflictului dintre Guvernul Bolojan și șeful ADR nu este clară. Cert este însă că, odată ce PSD a decis să iasă din Guvernul Bolojan, șeful ADR a fost decapitat de Oana Gheorghiu, dar nu înainte ca instituția să fie „pedepsită” de conducerea guvernului Bolojan.

Șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Vlad Dragoș, a fost demis de vicepremierul Oana Gheorghiu, în 4 mai 2026 pentru „eșecuri operaționale” și „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”.

Sindicatul angajaților de la Palatul Victoria a cerut joi, 14 mai, demiterea ministrului Economiei, Irineu Darău, și a vicepremierului Oana Gheorghiu arătând că demnitarii s-au folosit de autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat.

„Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG.

Prin Legea nr. 49/2025, membrii Guvernului sunt obligați să înregistreze în RUTI toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile planificate trebuie publicate cu cel puțin două zile înainte. Cele neplanificate, în termen de două zile de la desfășurare. SAALG întreabă public dacă aceste obligații au fost respectate și solicită indicarea înregistrărilor existente.

Sindicatul semnalează o circumstanță suplimentară. Actualul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Numirea sa la ADR a fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul Gheorghiu. „Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, spun sindicaliştii.