Andreea Nistor, co fondator al Asociației „Tehnologia pentru Umanitate” a anunțat de la Palatul Cotroceni că „una din opt surse oficiale răspândește dezinformare în mediul digital”

Miercuri, 27 mai 2026, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Nicușor Dan, a ministrului Apărării Radu Miruță și a directorului Cyberint din SRI Anton Rog, o asociație necunoscută până acum a prezentat un raport dedicat dezinformării, în cadrul inițiativei „România Imună”. Organizația din spate, Asociația Tehnologia pentru Umanitate, având CUI 51481065, a fost înregistrată fiscal în martie 2025, nu are niciun bilanț depus și nicio apariție în SEAP. Cofondatorii — George Leca, Andreea Nistor și Martina Orlea — provin din mediul educațional privat, prin Asociația pentru Valori în Educație, dar nu au niciun fel de experiență în securitate informațională sau dezinformare.

• Andreea Nistor, co fondator al Asociației „Tehnologia pentru Umanitate” a anunțat de la Palatul Cotroceni că „una din opt surse oficiale răspândește dezinformare în mediul digital”
• Nicușor Dan: Consulul general al Federației Ruse, declarat persona non grata
• Incidentul de la Galați, oportunitate de război între partide
• Țuca Zbârcea & Asociații câștigă premiul „Tranzacția Anului în România”, pentru asistența acordată Vodafone
• Ministerul Culturii acuză. „Acțiuni de presiune și intimidare perturbă evaluarea managementului instituțiilor de cultură”

„Și totuși, raportul lor a ajuns la Cotroceni, sub patronaj prezidențial, cu SRI-ul si MApN în sală. Uluitor, nu?” remarcă cei de la Asociația Patria Prima, care au inițiat mai multe demersuri legale pentru obținerea unor informații suplimentare privind datele folosite pentru realizarea raportului despre monitorizarea fenomenului dezinformării în România.

„Raportul a fost prezentat de Andreea Nistor, Co-fondator România Imună. George Leca, co-fondator al România Imună, se prezintă drept consultant. El a fost șeful Comitetului Consultativ din guvernul Dacian Cioloș care a desemnat șeful Administrației Deltei Dunării. Altă co-fondatoare a România Imună, Martina Orlea, care a lucrat în campania electorală a lui Nicușor Dan, a fost numită consilier prezidențial pentru Securitate Națională în urmă cu două săptămâni.”, arată G4Media.

Andreea Nistor a declarat că deși „nu suntem azi într-un moment electoral”, „totuși dezinformarea se manifestă în toate spectrele vieții noastre.”

„Am analizat cinci rețele sociale, primele două au cei mai mulți urmăritori în acest moment, Tik Tok și Facebook. Cel mai adesea știrile manipulatoare ajung în acest punct datorită coordonării. Timp de trei luni, am analizat 25 de mii de postări, 1500 de conturi. Tipurile de conturi sunt de trei categorii: ne-am uitat la vectorii care răspândesc cel mai des dezinformarea. Am analizat influenceri de toate tipurile, cei mai virali din țara noastră.

Fenomenul manipulării a atins o anvergură colosală. Unul din șase influeceri și una din opt surse oficiale răspândesc dezinformare în mediul digital” a anunțat Andreea Nistor.

Ea a dat însă și o „veste bună”, în sensul că fenomenul dezinformării se produce prin doar 20 conturi. „Pe Tik Tok, 76 la sută din toată dezinformarea este generată de doar 10 conturi. Toată dezinformarea e generată de 20 de conturi. Noi le putem vedea în fiecare zi, ne uităm în fiecare zi la asta. Ei pot fi vedete TV, entități plătite de Kremlin, cetățeni. Important e să le identificăm și să răspundem atacurilor lor.”, a spus Nistor.

„Comunicăm strategic, dar oamenii către care ne adresăm trebuie să aibă minima încredere să ne asculte când noi deschidem gura. Asta înseamnă că trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor în autoritățile publice.”, a arătat Nicușor Dan Foto Presidency

Președintele Nicușor Dan, care a promis că va prezenta public un raport cu dovezile privind implicarea rușilor în manipularea alegerilor anulate din România, a subliniat că „statul trebuie să comunice coerent și strategic, dacă se poate uman și nu propagandistic, cum din păcate politicianul încurajat de consulanți o face adesea, și apoi când comunică trebuie să se ducă acolo unde e publicul.” „Vedem că noi toți politicienii suntem prin talk-show-uri, ne certăm unii cu alții, și pe Tik Tok sunt alții. Una dezbatem noi la televizor, alta dezbat oamenii pe Tik Tok. Uneori jurnaliștilor li se pare cumva ridicol să pună politicianului o întrebare de care 30% dintre oameni sunt convinși că e o realitate pe rețelele sociale. Instituțiile trebuie să comunice obiectiv și să de ducă unde publicul este”, a arătat președintele Nicușor Dan.

„România Imună e o inițiativă parapolitică. Suntem independenți de partide, de interese electorale. Nu suntem aici să servim un guvern și o agendă politică, ci societatea. Demersul e ofensiv, e timpul să nu mai fim reactivi. Demersul e bazat pe date, susținut de înaltă tehnologie, și e permament, pentru că interferențele externe și interne sunt permanente”, a anunțat un alt fondator, George Leca.

„Finanțarea noastră e integral privată până acum, dar de acum am primit numeroase cereri de a funcționa în consorții, ceea ce înseamnă că vom avea și granturi”.

Leca a spus că din calculelel făcute de Asociație, „costul dezinformarii anu trecut a fost de un miliard de euro”, avertizxând că „acum e nevoie ca societatea să se miște, nu mânie, azi”.

Ce conține raportul

25.800 de postări de pe TikTok, Facebook, YouTube, X și Telegram, colectate de la 1.590 de conturi unice, trecute prin algoritmi AI. „Rezultatul: oameni etichetați drept vectori de dezinformare, toxici, contaminați. Scoruri de toxicitate. Rate de contaminare. Terminologie epidemiologică aplicată opiniei publice — de unde, probabil, și numele România Imună”, arată Asociația Patria Prima, care a lansat mai multe întrebări publice în privința demersului pe care îl consideră necesar, dar asupra căruia planează mai multe suspiciuni.

„Ce opinii au fost clasificate drept dezinformare? Critica privatizărilor. Critica companiilor străine care extrag resurse din România. Scepticismul față de UE. Identitatea creștină percepută ca amenințată. Suveranismul. Adică opinii politice protejate de Constituție, exprimate de cetățeni pe conturile lor personale, colectate fără știrea lor și clasificate de un algoritm pe care nimeni nu-l poate verifica.

Și pentru că simpla monitorizare nu era suficientă, raportul propune la pagina 23: dezactivarea vectorilor de viralizare (reducerea la tăcere a conturilor), narrative shifting (redirecționarea conversației publice), raportare și eliminare coordonată a conținutului și un vaccin informațional. Remediul pentru opinii incomode: cenzura cu metode de sănătate publică. Si contra narative cu ce frumos e în UE. Combat propaganda prin propagandă? Oare aceasta e solutia?”, întreabă cei de la organizația amintită.

Cine a făcut algoritmul și cine l-a plătit

„Algoritmul care a clasificat opiniile a 1.590 de români si insituții nu a fost dezvoltat de România Imună. A fost dezvoltat de OPINIONSCIENCE SAS, o firmă franceză cu sediul la Paris, care operează sub brandul Opsci.ai.

Firma a primit finanțare de la Comisia Europeană, prin DG CONNECT, în cadrul proiectului PROMPT — European Narrative Observatory (Grant CNECT/LC-02629302). Cu alte cuvinte: bani publici europeni, inclusiv bani ai contribuabililor români, au finanțat un instrument pe care o firmă privată franceză îl folosește comercial pentru a clasifica discursul politic al cetățenilor europeni.

Instrumentul este complet opac. Repository-ul public de cod sursă de pe GitHub (github.com/opinionscience/prompt) conține, la data raportului, zero fișiere, zero linii de cod, zero commits.

Nimeni — nici persoanele monitorizate, nici publicul, nici cercetătorii independenți — nu poate verifica pe ce criterii algoritmul decide că o opinie e dezinformare și alta e opinie legitimă.

Cutia neagră e finanțată de UE, exploatată comercial de o firmă privată, iar cetățenii clasificați n-au niciun drept de contestare.

Proiectul PROMPT s-a încheiat la 28 februarie 2026. Trei luni mai târziu, instrumentele lui sunt deja folosite comercial pentru a produce rapoarte cu impact politic, prezentate la nivel de stat. Bani publici, rezultate secrete, exploatare privată. Cam asta e definiția a ce n-ar trebui să existe într-o democrație.

Problema Martina Orlea

Dintre cei trei cofondatori, unul are un parcurs special. Martina Orlea a lucrat în campania electorală a lui Nicușor Dan. Cu aproximativ două săptămâni înainte de summit a fost numită consilier prezidențial pentru Securitate Națională. Adică: cofondezi o inițiativă, ajungi consilier pe exact domeniul inițiativei tale, iar apoi inițiativa ta primește patronaj prezidențial și sală la Cotroceni.

Acesta se numește conflict de interese. Nu unul subtil. Unul care se vede de pe Lună.”, arată organizația.

Ce a făcut Patria Prima

Joi, 28 mai 2026, la o zi după eveniment, Asociația Patria Prima a declanșat cinci acțiuni simultane:

1. Plângere penală la Parchetul Sector 4. Împotriva Asociației Tehnologia pentru Umanitate, a lui George Leca, Andreea Nistor și Martina Orlea, pentru prelucrarea ilegală a datelor cu caracter personal (art. 17 Legea 190/2018 — pedeapsă de la 6 luni la 3 ani închisoare) și violarea vieții private (art. 226 Cod penal). Am invocat trei hotărâri CEDO: S. și Marper c. Regatul Unit (2008), Big Brother Watch c. Regatul Unit (2021) și Satakunnan Markkinapörssi c. Finlanda (2017). Mesajul e simplu: nici măcar statele nu au voie să facă ce au făcut ei. Cu atât mai puțin un ONG fără bilanțuri.

2. Cerere de informații publice la Administrația Prezidențială. 11 întrebări, printre care: cine a cerut patronajul, ce criterii de selecție a aplicat Cotroceni pentru a alege acest ONG, dacă au verificat legalitatea raportului, cine a făcut lista invitaților, cât a costat evenimentul și dacă a existat vreo analiză de conflict de interese cu Martina Orlea.

La eveniment au fost prezenți mai mulți consilieri prezidențiali, prin care Valentin Naumescu și Sorin Costreie, ministrul Apărării Radu Miruță, și Anton Rog, drectorulCentrului Cyberint din SRI Foto Presidency

3. Cerere de informații publice la Ministerul Apărării. 11 întrebări adaptate: cine l-a invitat pe ministru, dacă MApN a evaluat raportul, dacă prezența ministrului înseamnă gir instituțional pentru propunerile de cenzură, dacă MApN a furnizat date sau expertiză, dacă are vreo legătură cu proiectul PROMPT sau cu Opsci.ai. Plus întrebarea: consideră ministerul că e compatibil cu valorile democratice să participi la un eveniment care etichetează opiniile cetățenilor drept toxice și propune reducerea lor la tăcere?

4. Sesizare la Agenția Națională de Integritate. Privind conflictul de interese al Martinei Orlea. Am solicitat verificarea declarației de interese, evaluarea conflictului la data evenimentului, verificarea dacă s-a abținut de la decizii și dacă a respectat obligațiile de declarare prevăzute de Legea 176/2010.

5. Cerere de acces la documente la Comisia Europeană. În temeiul Regulamentului 1049/2001, s-a cerut Secretariatului General al Comisiei Europene (DG CONNECT) toate documentele legate de proiectul PROMPT: acordul de grant complet cu anexele, toate deliverabilele tehnice, codul sursă al algoritmului, criteriile de clasificare, rapoartele de testare și bias, documentele privind exploatarea comercială a instrumentelor dezvoltate cu bani publici și planul de management al datelor. Am invocat jurisprudența Curții de Justiție (Sweden & Turco, Breyer v REA, Public.Resource.Org v Commission), obligațiile de Open Science din Horizon Europe și prevederile AI Act — inclusiv art. 5, în vigoare din februarie 2025, care interzice scoringul social și tehnicile manipulative. Comisia are 15 zile lucrătoare să răspundă. Dacă refuză, Patria prima se va adresa Ombudsmanul European și Tribunalului UE.

De ce contează

„Nu pentru că ne deranjează că cineva studiază dezinformarea. Ne deranjează lanțul: bani publici europeni finanțează un algoritm opac, operat de o firmă privată franceză, folosit de un ONG românesc fără experiență și fără bilanțuri, cofondat de o persoană care devine consilier prezidențial pe securitate, prezentat la Cotroceni sub patronaj prezidențial, în prezența SRI și a ministrului Apărării — iar cele 1.590 de persoane si institutii monitorizate nu știu, nu au fost informate și nu pot contesta.”, arată Patria Prima. „Dacă SRI ar fi făcut raportul acesta, ar fi fost cel puțin nevoit să respecte un cadru legal de supraveghere cu autorizări și control.”, arată Asociația.