A murit Henry Kissinger. China, profund îndurerată

Henry Kissinger, figură marcantă a diplomaţiei americane, cu faţete uneori controversate, secretar de stat sub preşedinţii Richard Nixon şi Gerald Ford, a încetat din viaţă joi, la vârsta de 100 de ani, a anunțat AFP, preluată de Agerpres.

• Capcana pentru Nicușor Dan. Teoria jocurilor
• Sondaj CURS: Românii consideră că România are nevoie de alegeri anticipate
• Atac devastator al Ucrainei asupra Moscovei
• Fotografia unui eșec diplomatic: banchet la Beijing, război în culise
• Oana Gheorghiu generează o grevă japoneză la Guvern

Un jucător cheie în diplomaţia mondială în perioada războiului rece, Henry Kissinger „a murit astăzi, în casa sa din Connecticut”, conform sursei citate.

Evreu german născut pe 27 mai 1923 în Bavaria, un bărbat cu o voce gravă şi un puternic accent german, el a continuat să fie faimos şi o voce influentă timp de decenii după ce şi-a părăsit responsabilităţile în planul afacerilor internaţionale. Heinz Alfred Kissinger a fost naturalizat american la vârsta de 20 de ani. Fiu al unui profesor de şcoală, s-a alăturat contra-spionajului militar şi armatei americane, după care a urmat studii strălucitoare la Harvard, unde a şi predat.

Recunoscut după ramele groase ale ochelarilor, s-a impus ca un chip al diplomaţiei globale atunci când republicanul Richard Nixon l-a chemat la Casa Albă în 1969 în calitate de consilier pentru securitate naţională, apoi ca secretar de stat. A ocupat ambele funcţii din 1973 până în 1975 şi a rămas maestru al diplomaţiei sub preşedintele Gerald Ford, până în 1977. Atunci a iniţiat relaxarea în relaţia cu Uniunea Sovietică, dar şi dezgheţul în relaţia cu China lui Mao, în timpul călătoriilor secrete pentru a organiza vizita istorică a lui Nixon la Beijing, în 1972.

Diplomatul american depune jurământul ca secretar de stat al SUA, în prezența mamei sale și a președintelui Richard Nixon

Iniţiind apropierea de Moscova şi Beijing în anii 1970, acest laureat al Premiului Nobel pentru Pace şi-a văzut însă imaginea pătată de pagini întunecate din istoria Statelor Unite, precum sprijinul pentru lovitura de stat din 1973 din Chile sau invazia Timorului de Est în 1975 şi, desigur, războiul din Vietnam. A condus, întotdeauna în cel mai mare secret şi în paralel cu bombardamentele de la Hanoi, negocieri cu Le Duc Tho pentru a pune capăt războiului din Vietnam. Semnarea încetării focului i-a adus în 1973 Premiul Nobel pentru Pace cu nord-vietnamezul, unul dintre cele mai controversate din istoria decernării acestei distincţii.

Președintele Gerald Ford, Secretarul General al Partidului Comunist Rus, Lenoid Brezhnev, și Henry Kissinger, la Summitul de la Vladivostok, 1974 Foto fordlibrarymuseum.gov

Fără Kissinger, America a pierdut „una dintre cele mai ascultate voci ale sale în politica externă”, a reacţionat fostul preşedinte republican George W. Bush.

Faptul că un astfel de om, un refugiat din Germania nazistă, a putut deveni şef al diplomaţiei americane „vorbeşte atât despre măreţia sa, cât şi despre măreţia Americii”, a adăugat fostul preşedinte republican într-un comunicat de presă. 

Atunci când Henry Kissinger atingea culmile carierei sale, presa americană spunea despre consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Nixon că el este, de fapt, „adevăratul președinte”

Imaginea lui Kissinger a fost pătată de paginile sumbre ale istoriei SUA, cum ar fi sprijinul pentru lovitura de stat din 1973 din Chile, invazia Timorului de Est în 1975 şi, desigur, războiul din Vietnam.

Însă în China, Henry Kissinger era de multă vreme cunoscut ca un „vechi prieten al poporului chinez”, pentru că a fost unul dintre actorii majori ai apropierii dintre Washington şi Beijing în anii 1970, ajutând ţara asiatică să depăşească izolarea în care se afla.

Kissinger și Mao, în China, la începutul anilor 1970

Televiziunea de stat şi internauţii chinezi au adus joi un omagiu fostului secretar de stat american Henry Kissinger, considerat un „vechi prieten” al Chinei pentru rolul său crucial în stabilirea relaţiilor Beijing-Washington.

Într-un context al unor relaţii chinezo-americane tensionate în ultimii ani, Henry Kissinger era perceput drept un promotor neobosit al legăturilor calme între cele două puteri mondiale.

„Este o pierdere enormă pentru ţările noastre două şi pentru lume”, a reacţionat ambasadorul Chinei în SUA, Xie Feng, pe reţeaua socială X (fosta Twitter), declarându-se „profund bulversat şi întristat”.

„Istoria îşi va aminti de ceea ce acest centenar a adus în relaţiile dintre China şi SUA şi el va rămâne întotdeauna viu în inima poporului chinez, ca un prieten vechi foarte apreciat”, a adăugat el.

Henry Kissinger se deplasase în China în iulie 2023, unde a avut o întrevedere inclusiv cu preşedintele chinez Xi Jinping