Amânare în dosarul lui Dragnea

La primul termen al procesului, aflat în faza de apel, aproape jumătate dintre cei 75 de inculpați au declarat că nu și-au angajat avocați, acesta fiind și motivul pentru care procesul a fost amânat. Liviu Dragnea a fost prezent în sala de judecată, el fiind printre puținii inculpați care a spus că dorește să fie reaudiat de judecători. La ieșirea din sala de judecată, Liviu Dragnea nu a dorit să comenteze despre acest dosar, el susținând că nu amestecă justiția cu politica, iar ceea ce va avea de spus va fi doar în sala de judecată.

Pe 15 mai, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alți 74 de inculpați din dosar au fost fie achitați, fie condamnați la închisoare cu suspendare.
Decizia a fost atacată cu apel.
Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013 pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/ primarii/ activiștii de partid, mai preciza DNA.
Sistemul informatic avea două componente IT: o componentă ce permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp realeși între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat ”1855” ori prin recepționarea de mesaje de la acest număr și o aplicație internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (așa-numiții ”coordonatori județeni” sau ”coordonatori”) să obțină în timp real informații despre numărul de votanți și modul cum s-a votat în toate secțiile, precum și să introducă manual astfel de date pe portalul: referendum1.psd / referendum5.psd.ro.
DNA mai preciza că accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator și parolă primite anterior prin canalul de comunicații SMS grupat în jurul numărului telefonic 1855, iar pentru membrii secțiilor de votare și alte persoane prin obținerea autorizării din partea utilizatorilor.
Acest sistem informatic asigura comunicarea în fiecare oră a prezenței la vot a cetățenilor, lucru care permitea coordonatorilor de partid să identifice secțiile de vot cu o prezență slabă la urne, comunicarea de mesaje, conținând ordine sau recomandări coordonatorilor și/ sau membrilor secțiilor de votare și altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creșterea artificială a numărului de votanți în secțiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege, precum și obținerea de informații precise, în timpul procesului de votare (și nu după orele 23,00 ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secțiile de pe tot cuprinsul țării, respectiv câte voturi ”Da” și câte ”Nu” au fost exprimate.