AMR solicită revocarea hotărârii care instalează oficial „câmpul tactic” în instanțele din țară

Asociația Magistraților din România condusă de judecătoarea Gabriela Baltag solicită desființarea de urgență a noii instituții a consilierului de etică, recent creată printr-o hotărâre a CSM. Hotărârea nr. 434/17.05.2016 prevede ca la fiecare curte de apel să funcționeze doi consilieri de etică, iar la fiecare tribunal câte un consilier de etică.

Magistrații sunt realmente indignați de această acțiune susținând că se creează în interiorul instanțelor un sistem de informatori, reconstruind după metehne vechi, obiceiuri mult criticate, de natura celor securiste, mai rău ca în perioada anterioară anului 1989.

Iată textul comunicatului transmis de Asociația Magistraților din România:

„Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) constată faptul că problemele reale existente în sistemul judiciar interesează tot mai puţin Consiliul Superior al Magistraturii, dovadă fiind şi ultima invenţie a acestei autorităţi publice care, în loc să consolideze independenţa judecătorilor, a adus o altă breşă în statutul acestora, concretizată în recentă Hotărâre nr.434/17.05.2016 a Secţiei pentru judecători privind consilierul de etică.

După ce actualul Consiliu şi-a concentrat atenţia, mai ceva ca un agent electoral, asupra fiecărui cuvânt rostit de oamenii politici, fără a discerne în ce măsură, procedând la o apreciere incoerentă, de multe ori inexplicabilă, dar mai ales evident selectivă a declaraţiilor, acestea au afectat, în mod real, independenţa, prestigiul şi credibilitatea justiţiei, ignorând sau tratând cu superficialitate semnalele concrete venite din interiorul sistemului, anume cele referitoare la o posibilă implicare a fenomenului cunoscut sub denumirea de câmp tactic, astăzi suntem în măsură să ne întrebăm, cu multă suspiciune şi revoltă, care este ţinta concretă urmărită prin nouă instituţie creată sub denumirea consilierului de etică?!

În nota de fundamentare sunt evocate o serie de argumente, superficiale ca substanţă, pornind de la necesitatea alinierii unor reglementări internaţionale şi de la nevoia implementării unor recomandări, determinate, printre altele, de numărul mare de hotărâri prin intermediul cărora s-a dispus condamnarea penală sau, după caz, sancţionarea unor judecători sau procurori pentru săvârşirea unor fapte care au afectat demnitatea, onoarea şi prestigiul justiţiei.

Mergând pe acelaşi drum al decredibilizării judecătorului, drum deschis odată cu adoptarea Hotărârii nr. 140 din 06 februarie 2014 emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi Anexa acesteia în baza căreia s-a aprobat Regulamentul privind accesul la informaţii clasificate secrete de stat şi secrete de serviciu, act ce a impus obţinerea de autorizări suplimentare, peste lege, pentru înfăptuirea actului de justiţie, demers continuat în acelaşi mod prin emiterea de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a Hotărârii nr. 846 bis din 03 iulie 2014, cu implicaţii grave în procesul de deliberare, recent, Secţia pentru judecători a Consiliului a adoptat Hotărârea nr. 434 la dată de 17 mai 2016 prin intermediul căreia permite intruziunea unei alte persoane, respectiv a ‘consilierului de etică’, în activitatea fiecărui judecător ce poate fi, printre altele, consiliat de acest nou personaj ‘…în diferite probleme de etică, din oficiu sau la cerere’.

În realitate, prin acest demers, evident îndoielnic ca trebuinţă sistemului judiciar, se creează în interiorul instanţelor, în mod nedefinit ca atare, un sistem de informatori, reconstruind după metehne vechi, obiceiuri mult criticate, de natură celor securiste, mai rău că în perioada anterioară anului 1989. Ne-am obişnuit să acceptăm cu prea multă îngăduinţă un comportament abuziv, justificat prin sloganuri care se întemeiază pe nevoia de independenţă deplină a judecătorului, acceptând de fapt o alterare evidenţă a acesteia.

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) solicită revocarea de urgenţă a acestei ultime hotărâri care nu face altceva decât să instaleze, în mod oficial, câmpul tactic în toate instanţele din ţară.

Chiar dacă nu pare atât de relevant, interesant de observat este că, deşi în argumentarea măsurii sunt amintite ambele categorii de magistraţi – judecători şi procurori, dispoziţiile acestei măsuri îi vizează, în final, numai pe judecători, categorie profesională căreia actualul Consiliu, contrar menirii sale constituţionale, i-a afectat constant independenţa prin măsurile nefericite dispuse în ceea ce o priveşte.

Judecător Gabriela Baltag,

Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România”.