Una dintre numeroasele poze postate de ministrul Justiţiei, Ana Birchall, pe pagina de Facebook este, bineînţeles, cu Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm.
Actual

Ana Birchall intervine în ancheta penală colportând informații false

În data de 02.08.2019 ministrul Justiției, Ana Birchall, a informat familia Alexandrei Măceșanu că expertiza medico-legală a confirmat decesul acesteia. Un cumunicat al DIICOT din aceeași zi preciza că testul ADN, singurul care ar fi putut confirma că rămășițele incinerate găsite în curtea presupusului criminal de la Caracal aparțin Alexandrei, nu fusese încă finalizat. Pe fondul scandalului de presă creat de intervenția Anei Birchall, pe 03.08.2019, un alt comunicat DIICOT afirma că, totuși, concluziile raportului privind expertizarea materialului genetic fuseseră transmise informal / telefonic cu o seară înainte.

Q Magazine a continuat investigațiile și bănuielile cele mai rele s-au confirmat.

CE ȘI CÂND A TRANSMIS INSTITUTUL MEDICO-LEGAL (IML) LA DIICOT?

Sesizând contrazicerile din comunicatele DIICOT, Q Magazine s-a adresat direct acestui parchet, solicitând o serie de precizări. Răspunsul primit, după prelungite ezitări și pasări ale cartofului fierbinte între șeful instituției și purtătorul său de cuvânt (este uluitor să vezi cum cel al cărui mesaj îl transmite biroul de presă, nu are curajul să dea răspunsul direct și îl împinge la înaintare pe nefericitul ofițer de presă), este exploziv.

Astfel, DIICOT spune cu subiect și predicat că numai raportul de expertiză medico-legală antropologică a fost transmis de IML pe data de 02.08.2019. Raportul de expertiză genetică fiind recepționat abia pe 03.08.2019, dar conținând numai „constatări preliminare”. Rezultatele definitive ale testului ADN nu fuseseră comunicate nici până la 05.08.2019, data răspunsului DIICOT.

Iată răspunsul DIICOT:

Pentru nespecialiști trebuie precizat că expertiza antropologică poate stabili numai dacă resturile biologice supuse analizei sunt de natură umană sau animală, și eventual vârsta aproximativă a celui de la care provin. Aceasta nu poate determina nici măcar sexul persoanei respective.

Cea care poate stabili identitatea persoanei în cauză este expertiza materialului genetic. „Amprenta genetică” este unică pentru fiecare individ, așa cum sunt amprentele digitale și cele dentare. Odată identificat ADN-ul unei persoane necunoscute și, odată constatată similitudinea acestuia cu „amprentele genetice” ale presupuselor sale rude, se poate confirma, cu un grad rezonabil de certitudine (ca și la stabilirea paternității), identitatea celei dintâi.

Așa cum arăta QMagazine într-un articol anterior, realizat în urma consultării unor geneticieni români, precum și a lucrărilor unor experți străini în genetică umană, cu cât materialul genetic recoltat este mai deteriorat, așa cum a fost în cazul de care ne ocupăm, cu atât rezultatul testului ADN se obține într-un interval de timp mai lung și este mai incert. Resturile umane expuse unor surse de căldură care au produs temperaturi ridicate (cum este temperatura de incinerare) nu mai conțin ADN și prin urmare nu sunt utilizabile. Chiar și dacă arderea s-a produs la temperaturi mai mici și s-au mai găsit urme de substanță organică, acestea nu pot fi folosite în expertiza criminalistică întrucât nu permit concluzii mai presus de orice dubiu rezonabil.

Exclusiv Q Magazine. Ce spun geneticienii despre testul ADN al Alexandrei!

În aceste condiții, este greu de înțeles ce putea cuprinde un „raport de expertiză genetică preliminar”.

Ancheta penală avea nevoie de un răspuns simplu: rămășițele incinerate din curtea lui Dincă erau ale Alexandrei Măceșanu sau nu. Dacă da, înseamnă că Alexandra este moartă și „recunoașterea” presupusului criminal se confirmă, ceea ce închide cazul. Dacă nu, înseamnă că Alexandra mai poate fi în viață, proba „recunoașterii” nu se coroborează cu proba expertizei medico-legale și ancheta trebuie continuată, inclusiv pentru a verifica ipoteza existenței unei rețele de crimă organizată implicată în traficul intern și extern de carne vie și organe, posibil protejată de autorități. Ceea ce ar fi foarte inconfortabil pentru acestea, aflate sub presiunea opiniei publice, tot mai iritate de neputința parchetului de a elucida cazul, ca și pentru partenerii externi, mai mult sau mai puțin strategici ai României, tot mai mult suspectați de a fi beneficiari ai respectivei rețele.

În lipsa unor asemenea precizări, orice concluzie preliminară nu avea nici o valoare, iar comunicarea ei era inutilă. Iată de ce așa zisa prezentare a unui asemenea raport pare mai degrabă o acoperire pentru afirmațiile comunicatului DIICOT din 03.08.2019., care vorbea de concluzii transmise verbal pe 02.08.2019, ce ar fi trebuit urmate de un raport scris. Acest comunicat încerca în mare grabă să ofere un alibi Anei Birchall care comunicase deja rezultatul expertizei genetice înainte ca expertiza să fie și să poată fi terminată.

Dându-și seama că s-a încurcat în comunicate și precizări, DIICOT a revenit și a clarificat că nici până azi nu are concluziile medico-legale care să ateste, oricât de puțin sigur, că în butoiul de la Caracal au fost găsite rămășițele Alexandrei Măceșanu și prin urmare decesul ei este cert.

Prin răspunsul dat Q Magazine pe 05.08.2019, DIICOT își corectează comunicatul din 03.08.2019 și reconfirmă comunicatul din 02.08.2019, dovedind clar că ministrul Birchall nu avea nimic relevant de transmis familiei Măceșanu, dincolo de faptul că nu avea nici competența legală de a furniza informații legate de desfășurarea urmăririi penale și probele adunate în cadrul acesteia. Chestiunea era exclusiv de resortul procurorului de caz.        

CE AVEA DE COMUNICAT ANA BIRCHALL?

Ana Birchall și susținătorii ei încearcă să abată discuția de la împrejurarea că a fost comunicată o informație inventată, insistând asupra faptului că raportul de expertiză ar fi fost public (ceea ce oricum este fals din punct de vedere legal) și că îndeplinirea rolului macabru de a transmite vestea morții Alexandrei a constituit un act de omenie săvârșit cu o admirabilă tărie de caracter (ceea ce este cel mult un argument demagogic de oportunitate, oricum imposibil de acceptat când tinde să scuze implicarea ilegală în instrumentarea anchetei penale).

Problema fundamentală este alta. În ce scop a colportat ministrul justiției știri false și pe ce s-a bazat când a crezut că raportul de expertiză genetică, încă nefinalizat la data intervenției sale în proces, îi va confirma spusele?

În scrisoarea trimisă Q Magazine, DIICOT precizează că rapoartele de expertiză anterior menționate au fost ridicate de reprezentanții săi direct de la IML în plic sigilat, au fost înregistrate de îndată la dosarul cauzei (pe data de 02.08.2019 și respectiv 03.08.2019) și, atenție, nu au fost comunicate ministrului justiției. De aceea, ni s-a și sugerat să ne adresăm acestuia pentru a afla de unde i-a parvenit știrea transmisă cu atâta promptitudine familiei îndurerate.

În atari condiții, dacă socotim că DIICOT nu minte, rămâne doar posibilitatea ca Ana Birchall să fi obținut rezultatele expertizei nu de la parchet, ci de la IML. Cum expertiza era o probă esențială de administrat în cadrul urmăririi penale, care este o procedură nepublică, rezultă că ministrul justiției, trecând peste capul procurorului de caz, a solicitat experților să îi divulge informații confidențiale din dosarul cauzei pe care apoi le-a utilizat după capul său. Ceea ce este foarte grav, constituind un amestec al factorului politic într-o procedură judiciară.

Ce i-a putut da însă IML pe 02.08.2019, când raportul de expertiză genetică nu era finalizat nici pe 05.08.2019 și, din câte știm, concluzia finală nu a fost trasă nici la ora la care apar aceste rânduri? Este exclus ca IML să o fi dezinformat pe Ana Birchall. De ce să își fi asumat un asemenea risc? În cel mai bun caz, i-a descris stadiul în care se află testul ADN și eventualele dificultăți pe care le întâmpină din cauza slabei calități a materialului genetic recoltat.

Prin urmare, „gestul umanitar” al Anei Birchall a constat în distrugerea ultimelor speranțe ale părinților Alexandrei Măceșanu cum că fiica lor ar mai fi încă în viață, prin comunicarea unei știri false, inventate, mincinoase.

CUI SERVEȘTE MINCIUNA LUI BIRCHALL?

Această știre era însă de natură să îi satisfacă pe interlopii care mișună în zonă și care se temeau că prelungirea anchetei într-un caz cu sau fără legătură cu activitatea lor criminală poate duce la ei, precum și pe ambasadorul SUA, Hans Klemm, care voia ca zarva iscată, cu rost sau fără rost, de evenimentele de la Caracal, în jurul bazei de la Deveselu, să se stingă cât mai repede. În fapt, ministrul Birchall s-a pus în slujba acestora, mai probabil voluntar, decât involuntar. Așa cum am mai spus, dacă în butoiul lui Dincă se aflau rămășițele incinerate ale Alexandrei Măceșanu, înseamnă că ea fusese omorâtă și făcută să dispară acolo, de cel care își și asumase crima (neîndoielnic asigurat că, fiind certificat ca bolnav psihic, va scăpa de răspunderea penală) și care rămânea singurul făptuitor, orice căutare în altă parte fiind inutilă.

Din toate informațiile pe care le deținem, și care, în context, sunt perfect plauzibile, Ana Birchall a promis (cel puțin în mediile diplomaților acreditați la București) că va face în așa fel încât ancheta penală să se încheie cu o asemenea concluzie.

În acest sens, a vorbit la IML și a cerut un raport de expertiză „corespunzător”, din reacția experților legiști înțelegând că așa va fi. Fără să mai aștepte măcar scurgerea timpului tehnic necesar pentru efectuarea testului ADN, cu certitudinea că geneticienii o vor confirma și, pare-se, fără vreo coordonare cu procurorul de caz, a trecut la acțiune și a lansat pe piață născocirea convenabilă.

Nu a fost însă să fie. Strânsă cu ușa întrebărilor presei, DIICOT s-a delimitat de ministrul Justiției, iar experții IML este tot mai puțin probabil că își vor (mai) asuma riscul de a furniza un raport contrafăcut; mai ales acum când părinții Alexandrei au solicitat efectuarea unei contraexpertize în străinătate. Oricâte presiuni s-a face asupra lor, nu au de ce scoate ei din foc castanele Anei Birchall.

Pentru a verifica teza amestecului său în ancheta penală cu scopul falsificării concluziilor acesteia, am adresat câteva întrebări simple ministrului Birchall. În afara unor mesaje ofensatoare la adresa presei, până acum nu am primit nici un răspuns. Lipsa acestuia este, însă, tot un fel de a răspunde.

De fapt singurul răspuns convingător ar fi demisia sa. Nici măcar cei cărora le-a promis mușamalizarea cazului și ieșirea confortabilă din impas nu mai au de ce o susține. Devoalarea scenariului pus la cale împreună face sacrificarea sa imperioasă. Este un moment în care forțele binelui și forțele răului au o soluție comună: plecarea Anei Birchall din fruntea ministerului Justiției. Cu cât se întârzie acest pas cu atât va fi mai rău pentru toată lumea.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top