Ana nu mai are mere

Mărul, fructul care ține deoparte doctorul dacă îl consumi zilnic, este adevărata comoară dintr-o livadă. Cu o condiție: să știi să-l  valorifici.

Merele, mai mult importate decât exportate

Comerțul cu mere pare a nu avantaja deloc România, așa cum ne-am aștepta. Deși avem soiuri care ne fac unici în lume, pare că nu reușim să stăvilim importul de mere de aiurea.

Potrivit Observatorului Fructelor și Legumelor din Uniunea Europeană, exporturile de mere din țara noastră au atins, în 2018, aproape 2 milioane de euro. Pe de altă parte, la importuri stăm „foarte bine”, acestea atingând o valoare de 48.810.000 euro. Așa cum se poate sesiza cu ochiul liber, deficitul este uriaș: aproape 47 milioane de euro.

Uitându-ne mai atent pe datele publicate de Observatorul Fructelor și Legumelor din Uniunea Europeană observăm că România a trecut prin câteva etape în ce privește exportul de mere.

Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, erau exportate doar 459 de tone de mere, atât în spațiul UE cât și în afara lui. După 2007, anul aderării noastre la Uniune, a urmat o creștere semnificativă, vârful exporturilor de mere fiind atins în 2011-2012 când România a vândut 41.537 tone de mere. În 2012-2013, se sesizează o scădere dramatică, ajungându-se la 13.327 tone. În 2017-2018, România a reușit să exporte doar 6597 tone. Minimul este atins în 2018-2019, perioadă în care au fost vândute doar 5938 tone de mere. Procentual vorbind, România a înregistrat o scădere a exporturilor de 51%.  

În ce privește importurile din spațiul Uniunii Europene, în 2018-2019 se înregistrează 9182 tone de mere. Vârful importurilor de mere din UE a fost atins în perioada 2016-2017, când pe piața românească au intrat 114.088 tone de mere europene. În perioada 2017-2018, din spațiul european au fost achiziționate 87.904 tone de mere.

Și pentru că nu doar europenii sunt producători de mere, România a ținut să achiziționeze mere și din afara UE. Astfel, în 2017-2018, au fost importate 10533 tone de mere. În intervalul 2018-2019, importul de mere din afara UE a scăzut la 958 de tone.

Aflat pe teren, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat pentru Q Magazine că pentru a nu mai importa mere ar trebui ca românul să-și schimbe mentalitatea.

„Date statistice foarte exacte nu am cum să vă dau acum dar am să vă spun ce am mai spus și altora și în care cred cu tărie. Pentru a promova orice produs agricol românesc, de la mere până la ce vreți dumneavoastră, românul nu trebuie să facă altceva decât să-l consume. Am văzut cum în supermarket, câte un client se oprește în fața standului unde sunt expuse merele românești, de exemplu, se uită la ele, le alege, le pune la loc și apoi își cumpără mere în țiplă. Păi, dacă noi consumăm merele altora, nu pe ale noastre? Acesta e sfatul meu: consumați produsele românești!”, a declarat Petre Daea pentru Q Magazine.

Dintr-un răspuns al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru Q Magazine, înțelegem că o explicație pentru importul de mere este motivat de faptul că „un procent apreciabil de plantații de măr sunt cu potențial productiv redus din cauza faptului că sunt îmbătrânite și sunt pe sistem clasic”.

Din datele pe care MADR ni le-a pus la dispoziție, cea mai mare parte a importurilor o reprezintă schimburile comerciale intracomunitare.

„ Din valoarea totală a  importului de mere în perioada ianuarie –iunie 2018, respectiv 38.203,61 mii euro, cea mai mare parte a acesteia o reprezintă schimburi comerciale intracomunitare, respectiv 36.889,88 mii euro, în timp ce importul din țări terțe în aceeași perioadă a fost de 1.313,73 mii euro.

Din valoarea totală a importului de mere în perioada ianuarie – iunie 2019, respective 25.060, 11 mii euro, cea mai mare parte a acesteia o reprezintă schimburi comerciale intracomunitare, respective 24.834,55 mii euro, în timp ce importul din țări terțe în aceeași perioadă a fost de 225, 55 mii euro”, se arată în răspunsul MADR către Q Magazine.

Piața merelor, la nivel mondial

Datele publicate de Observatorul Fructelor și Legumelor din Uniunea Europeană indică Italia ca fiind cel mai important exportator din țările UE. Italia a exportat 686.420 tone mere, în valoare de  814.115.000 $.

La nivel mondial, Italia se situează pe locul 3 la acest capitol.

Pe piața mondială a merelor, printre statele europene care contează se numără Franța, Polonia, Olanda.

China își păstrează supremația și în acest domeniu. Anul trecut 1.118.486 de tone, în valoare de 1.298.891 de dolari americani.

Pe locul doi s-au situat Statele Unite, cu o cantitate totală de 928.834 tone, în valoare totală de 1.016.258 de dolari americani.

Serbia și Republica Moldova, țări situate în afara spațiului comunitar, se numără, de asemenea, printre țările exportatoare, livrând pe piața internațională 144.747 de tone, respectiv 216.074 de tone.

Federația Rusă a importat cea mai mare cantitate de mere la nivel mondial. Anul trecut rușii au cumpărat 843.463 de tone. Una dintre țările furnizoare este Azerbaidjanul, care profită de pe urma embargoului agro-alimentar impus de Rusia țărilor europene.

Germania se situează pe locul doi la importuri, cu 683.005 tone. Pe locul trei se află  Marea Britanie, cu 391.846 de tone.

Din păcate, România nu se regăsește printre marii producători europeni, întrucât produce aproximativ 400.000 de tone de mere pe an. Asociația Mondială a Merelor și Perelor (WAPA) estimează că în acest an, românii vor produce în jur de 319.000 de tone, cu 25% mai puţin decât în 2018 şi cu 3% sub media ultimilor trei ani.

Cu ani în urmă, cercetătorii apreciau că merele românești sunt mult mai gustoase decât cele din Polonia, Turcia sau Italia. Cele mai dulci soiuri de mere românești sunt: Frumos de Voineşti, Delicios de Voineşti, Rădășeni, Voinea, Ardelean și Ionatan.