ANUL 2014 – ANUL VICTORIILOR PENTRU ANDREI TINU

Andrei Tinu şi-a susţinut, în şedinţă publică, teza de doctorat în Ştiinţe Umaniste – Istorie, cu titlul „Primăvara de la Praga – 1968”, care încununează efortul depus pe parcursul a patru ani de cercetare temeinică a izvoarelor documentare. Evenimentul s-a desfăşurat în Sala de Consiliu a Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti pe 28 mai a.c., şi la el au participat personalităţi ale spaţiului public românesc: senatorul Mircea Geoană, Victor Opaschi, secretarul de Stat al Secretariatului de Stat pentru Culte, Alin Antochi, secretar de Stat la Ministerul Justiţiei, Claudiu Teodorescu, secretar general-adjunct al Ministerului Justiţiei, Monica Cămărăscu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie,europarlamentarul Andi Cristea, baritonul Ştefan Ignat de la Opera Română,  profesorul universitar doctor Valentin Pau de la Universitatea ,,Titu Maiorescu”, jurnaliştii Romulus Căplescu şi Ilie Ciurescu, ale căror mărturii au contribuit din plin la succesul lucrării de doctorat, acestora adăugându-se prieteni, cunoştinţe şi colegi ai proaspătului doctor în Istorie.
Membrii Comisiei (preşedinte: conf. univ. dr. Ioan Opriş, prodecan al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, conducător ştiinţific: prof. univ. dr. Mihai Retegan, referenţi: prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie, prof. univ. dr. Marian Cojoc, de la Universitatea ,,Ovidius” din Constanţa, şi prof. univ. dr. Silviu Miloiu, de la Universitatea „Valahia” din Târgovişte) au apreciat efortul depus de doctorand în elaborarea tezei, structura echilibrată a acesteia şi uşurinţa cu care se exprimă autorul, propunând calificativul foarte bine şi acordarea titlului de doctor în Ştiinţe Umaniste.

TREI MINIŞTRI DE EXTERNE DESPRE ,,PRIMĂVARA” LUI ANDREI TINU

Subiectul tezei a stârnit interesul a trei dintre şefii diplomaţiei româneşti: Mircea Geoană, Adrian Cioroianu şi Titus Corlăţean. Relaţiile internaţionale ale României, crizele din timpul Războiului Rece şi post-Război Rece, lupta pentru supremaţie între marile puteri ale lumii reprezintă obiect de studiu continuu atât pentru istorici, cât şi pentru jurişti, specialişti în managementul conflictelor sau politicieni.

Prezent la eveniment, senatorul Mircea Geoană, fost ministru de externe, a declarat pentru Q Magazine că: ,,Andrei nu putea găsi un moment mai propice pentru lucrarea sa decât situaţia prin care trece regiunea noastră. Până la urmă, ce diferenţă este între Doctrina Brejnev – care a stat la baza invaziei Cehoslovaciei şi care a devenit unul dintre puţinele momente de sfidare ale României la adresa hegemonului sovietic – faţă de testamentul lui Petru cel Mare sau Doctrina Putin de astăzi, de ocupare a Crimeii şi de subminare şi subjugare a vecinilor săi? Practic, nici una. Aceeaşi dorinţă de a controla hinterlandul care separă Rusia de Germania, aceeaşi dorinţă nestăvilită de a avea acces prin Balcani către Mediterana, aceeaşi luptă pentru controlul Basarabiei. Iar acest adevăr legat de rolul şi jocul României în timpul Războiului Rece la care a fost martor ocular la Praga si Bratislava Dumitru Tinu în 1968 este readus cu talent şi devoţiune atenţiei noastre de fiul său, Andrei”.

Decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, profesorul Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, a afirmat că ,,dintr-un început vreau să remarc ancorarea teoretico-istoriografică a demersului domnului Tinu. Dânsul stăpâneşte bine instrumentarul profesionistului în domeniu, are o teză redusă ca problematică, dar clară, pe care reuşeşte să o argumenteze folosind un material bogat şi variat. De asemenea, domnul Tinu scrie clar, având un stil bogat, pe alocuri chiar jurnalistic (în sensul bun al termenului) – astfel încât teza sa este simultan o carte de istorie, dar şi un documentar politico-diplomatic pe care cred că îl vor aprecia nu numai profesioniştii istoriei”.

Şi ministrul în exerciţiu al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a apreciat efortul depus de autorul tezei, afirmând: ,,condamnarea intervenţiei militare în Cehoslovaciei şi deschiderea pe care Bucureştiul a arătat-o faţă de reformele de la Praga şi de la Bratislava, dar şi bunele relaţii cu majoritatea statelor lumii, în ciuda nemulţumirii Moscovei, au constituit o victorie a României, la care au contribuit toţi cetăţenii. Este unul dintre aspectele evidenţiate în teza doctorandului Andrei Tinu, alături de contribuţia esenţială a diplomaţilor şi jurnaliştilor români prezenţi pe frontul cehoslovac în aflarea adevărului, jurnaliştii manifestându-se ca un al doilea corp diplomatic al României”.
 

PRIMĂVARA DE LA PRAGA – 1968… PE URMELE LUI DUMITRU TINU
Teza de doctorat a lui Andrei Tinu încearcă să ofere noi răspunsuri legate de problematica cehoslovacă, construcţia ştiinţifică a tânărului cercetător venind să completeze informaţiile anterioare. Acesta îşi porneşte argumentarea de la cele relatate de tatăl său, „care, în momentele fierbinţi ale evenimentelor din Cehoslovacia, a fost corespondent de front la Praga”, după cum precizează autorul tezei de doctorat, tot Dumitru Tinu „fiind primul care mi-a povestit despre invazia sovietică, despre grozăviile armatelor prietene, despre ‹‹scrâşnetul şenilelor sovietice››… despre cum a trecut clandestin în Cehoslovacia împreună cu ceilalţi doi camarazi”. Lucrarea este structurată pe şapte capitole, cel mai atractiv fiind cel de-al şaselea, care conţine informaţii, multe dintre ele de noutate, referitoare la deplasarea jurnaliştilor Romulus Căplescu, Dumitru Tinu şi Ilie Ciurescu în Cehoslovacia ocupată, trăirile acestora şi observaţiile din teren. Autorul concluzionează că teza sa de doctorat aduce informaţii noi, ce transcend istoriei politice, militare şi diplomatice, ea consemnând detalii despre mentalul colectiv al populaţiei cehoslovace şi al ocupanţilor, în egală măsură, fapt cu care au fost de acord şi membrii Comisiei.

Cei prezenţi l-au felicitat  pe Andrei Tinu pentru această realizare si au declarat că aşteaptă publicarea tezei de doctorat, acţiune despre care profesorul Retegan aprecia că este ,,nu doar de dorit, ci obligatorie!”

Prof. Univ. Dr. Mihai Retegan
 

Mircea Geoană
 

Romulus Căplescu – corespondent Agerpres la Praga
 

Prof. Univ. Dr. Marian Cojoc
 

Comisia doctorală
 

Romulus Căplescu şi Ilie Ciurescu – corespondenți la Praga.

În plan secund: Conf. Univ. Mircea Alexandru, Victor Opaschi – Secretar de Stat la Secretariatul General pentru Culte şi Dumitru Avram – ziarist

Alin Antochi – Secretar de Stat  în Ministerul Justiţiei