Augustin Lazăr a făcut dezvăluiri incendiare despre sistemul juridic din România

Procurorul General al României, Augustin Lazăr, este de părere că problemele care au loc în sistemul Juridic din țara noastră ar putea fi rezolvate cu ajutorul unei „ordini de drept ferme” la nivelul Uniunii Europene. 

Sursa juridică este, totodată, de părere că selecția candidaţilor pentru funcţiile de procurori-şefi ar trebui să fie făcută de CSM. În acest fel, selecția candidaților ar fi mult mai transparentă decât este acum, iar ministrul Justiției ar fi prezent doar pentru a oferi un aviz consultativ, numirea efectivă fiind realizată de preşedintele României.

În interviul anului, oferit pentru agenția de știri Agerpres, Augustin Lazăr a criticat și Legile Justiției, despre care spune că au fost făcute fără studii de impact.

Întâlnirea oficială cu Hans Timmermans

Despre întrevederea dintre șefii Justiției și vice-președintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, Augustin Lazăr a spus că oficialul european este „foarte bine informat în legătură cu problematica ce se discută în România, în special cu referire la problematica instituţiilor Justiţiei”. În acest sens, Timmermans este de acord că instituțiile juridice ar putea fi în stare să-și rezolve singure problemele, din interior.

Citește și: Florin Iordache despre discursul lui Frans Timmermans

Totodată, oficialul european vorbea și despre independența Justiției, atrăgând atenția la intervenția diverșilor politicieni și a Guvernului în problemele juridice. Ca răspuns, Augustin Lazăr a spus jurnaliștilor de la Agerpres că Justiția din România este independentă, mai ales de la intrarea țării noastre în UE, în 2007.

Problematica DNA în viziunea lui Lazăr

O astfel de intervenție evidentă în Justiția românească a fost cererea făcută de Ministrul Justiției, Tudorel Toader, de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al DNA. Augustin Lazăr s-a pronunțat față de această încălcare a legilor.

„Dacă dorim să contestăm activitatea managerială a unui magistrat cu funcţie de conducere, trebuie să vedem care este procedura prevăzută de lege şi să respectăm o anumită autonomie şi o independenţă pe care justiţia o are”, consideră Lazăr. În acest sens, el face o precizare, și anume că toată această problemă nu a fost decât o „discuție în contradictoriu”, care a fost transformată de mass-media în ceva mult mai grav.

„Esenţa dezbaterii juridice este discuţia în contradictoriu. Ea nu înseamnă că poate fi interpretată ca un conflict. Juriştii discută, au cultura de a discuta în contradictoriu problemele de drept care se pun. Iar aici, problema de drept este dacă Executivul are posibilitatea să intervină, să ceară revocarea unui magistrat cu funcţie de conducere, înainte de a se parcurge procedura de verificare pe care o prevede regulamentul CSM”, a precizat Augustin Lazăr.

Revocare contrar regulamentului CSM?

Legat de problema formulării unei cereri de revocare a procurorului-șef al DNA, în condițiile în care este ignorat regulamentul CSM, Lazăr a discutat cu Ministrul Justiției. În consecință există „art. 24, indice 1, din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM, prin care se reglementează pas cu pas procedura de verificare a managementului practicat de un procuror-şef”.

Citește și: CCR limitează prerogativele președintelui. Ce riscă șeful statului să piardă?

Procedura, în sine, este elaborată și trebuie urmați pașii legali, ceea ce înseamnă că Executivul nu are dreptul să intervină în niciun fel, deoarece „ar trece linia roşie a separaţiei puterilor în stat”.

Legile Justiției… bune sau rele?

În dezbaterea privind constituționalitatea modificărilor aduse legilor Justiției, „aspecte ale aplicării acestor legi, aşezate ca şi piesele de puzzle unele lângă altele, ne dau o imagine a justiţiei care va fi blocată, adică o imagine sumbră a înfăptuirii justiţiei”, este concluzia lui Lazăr.

Ca urmare a modificărilor aduse legilor Justiției, magistrații se pot pensiona după o vechime de 20 de ani, ceea ce o să genereze un deficit de cadre care ar putea ajunge la cel puțin 13% și cel mult 35-40%. Vorbim despre 750 de procurori din Ministerul Public și 700 de judecători.

Citește și: Laura Codruța Kovesi va prezenta bilanțul DNA

Pensionările accelerate, împreună cu un număr mai mic de absolvenți, va duce la o lipsă de personal, este de părere Augustin Lazăr, iar în jur de 25 de unități de parchet ar putea rămâne fără procurori autorizați.

„Oferta de a merge la pensie cu o pensie mai mare, de a câştiga mai mult când nu faci nimic, este o ofertă foarte dificil de refuzat pentru mulţi”, a spus Lazăr. Totodată, înăsprirea nivelului de răspundere a procurorilor și a judecătorilor îi va determina pe mulți să părăsească meseria, în favoarea pensiei.

În aceste condiții, procurorul general este de părere că legile trebuie reexaminate în Parlament.

„Legile sunt în slujba oamenilor, nu împotriva lor, şi în slujba ordinii de drept, în slujba binelui public, nu pentru interesele private ale cuiva”, a declarat sursa oficială.

Numirea procurorilor-șefi

Una dintre modificările aduse legilor Justiţiei se referă la procedura de numire a şefilor din Ministerul Public. În acest sens, Curtea Constituţională a dat recent şi o motivare. Este vorba de Legea nr. 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, care stipulează că preşedintele poate să refuze o singură dată şi motivat propunerea venită de la Ministrul Justiţiei.

Citește și: Din spatele ușilor închise! Premierul Dăncilă vorbește despre întâlnirea cu Hans Klemm

În consecință, cea mai bună variantă pentru numirea procurorilor-șefi este cea a depunerii candidaturilor la Secția de procurori a CSM, unde să se facă selecția sub supravegherea CMS. Procesul de selecție ar putea fi, în același timp, transmis în direct. Propunerea lui Lazăr ar fi mult mai eficientă și transparentă decât „selecţia pe care o poate face un ministru în biroul său, pentru că nu am văzut camere video şi transparenţa care există la Consiliul Superior al Magistraturii”. Totodată, Ministrul Justiției ar trebui să ofere avizul pentru candidații aleși.

O secție nouă pentru anchetarea magistraților

Curtea Constituţională a dat undă verde înfiinţării secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor, dar Ministerul Public nu a fost de acord cu apariţia acestei secţii. „Cei care au puterea de a decide trebuie să ştie că ne-am întoarce cu circa 27 de ani în urmă”, este de părere Augustin Lazăr, care vorbește despre specializarea magistraților și consideră că cercetarea mai multor fapte diferite în același loc nu mai este eficientă.

„Încă din ’93, legiuitorul s-a deşteptat şi şi-a dat seama că a aduna din toată ţara într-un singur loc, într-un birou, în Bucureşti, nu e european şi nu e în regulă şi trebuie să ne reformăm, să acordăm încredere procurorilor de nivel de Curte de Apel să verifice toate aspectele care ţin de diverse lucruri de care sunt denunţaţi procurorii, până la nivel de Curte de Apel”, este concluzia procurorului-șef.

Citește și: Kovesi, intervenții flagrante în numirea prim-miniștrilor în România

Practic, această modificare ar însemna că o persoană care are o problemă cu un magistrat de la Suceava, de exemplu, trebuie să vină la Bucureşti să depună o plângere.

Funcționarii publici și abuzul în serviciu

Nu în ultimul rând, există problema abuzurilor comise de funcționarii publici. Faptele sunt atât de multe încât vorbim despre jumătate din dosarele care se află pe rolul DNA, confirmă Lazăr.

Faptele de corupție ar exista pentru că „există bani publici şi bani europeni şi ăştia sunt foarte atractivi”.